Berceanu dă afară 8.000 de ceferişti pentru a economisi 187 de milioane de euro

Potrivit strategiei de restructurare a companiilor feroviare, numărul disponibilizărilor ar urma să varieze în funcţie de disponibilitatea angajaţilor de a renunţa la unele drepturi, cum ar fi bonurile de masă sau bonusurile de Paşti sau de Crăciun, prime de vacanţă şi autorizaţii şi permise.
Situaţia companiilor feroviare este foarte dificilă şi, în final, ministerul s-a decis să treacă la disponibilizări.
De la CFR Călători vor fi disponibilizaţi 2.075 de angajaţi. În urma concedierilor, cheltuielile companiei se vor reduce cu 7 mil. de euro anul acesta şi cu 15,5 mil. euro anul viitor. "Ca urmare a situaţiei dificile în care se află CFR Călători, este necesar ca în perioada imediat următoare a anului în curs să fie aplicate măsuri de redresare a societăţii", potrivit reprezentanţilor Ministerului Transportului şi Infrastructurii (MTI) condus de Radu Berceanu. CFR Călători a vândut în primele şase luni ale anului 29,8 milioane de bilete de tren, în scădere cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor com­paniei.
Pe piaţa transportului de călători CFR Călători este concurat indirect de companiile aeriene şi în special de companiile rutiere private de transport de pasageri, care licitează servicii regulate de transport pe diferite regiuni. Competiţia acerbă este una din cauzele care au stat la baza diminuării cotei de piaţă a transportatorului feroviar de stat, ce deţine în prezent o cotă de doar 27% pe toată piaţa de călători.
Spre comparaţie, în Germania, transportatorul feroviar de călători nu este concurat de companiile rutiere, având în vedere că există interdicţii de operare pentru companiile rutiere. De asemenea, în Italia există câteva rute pe care nu este permisă operarea autocarelor, deoarece acele magistrale sunt deservite doar de trenuri. Compania ferovia­ră de stat mai concurează şi cu operatori feroviari privaţi ca RegioTrans sau Servtrans.
Concedieri se vor face şi în compania de stat CFR Marfă, de unde vor pleca între 3.400 şi 4.600 de oameni. "Decizia se va lua în funcţie de disponibilitatea partenerilor sociali de-a renunţa sau suspenda pentru anul 2011 drepturi care se regăsesc în contractul colectiv de muncă (tichete de masă, prime de vacanţă, altele - n.red.)", potrivit in­forma­ţiilor transmise de MTI. Această mă­sură dar şi altele vor reduce cheltuielile companiei cu 300 mil. lei (71 mil. euro) în 2011.

Concurenţa privaţilor

Din anul 2001, piaţa transportului feroviar de marfă se împarte între CFR Marfă şi operatori feroviari privaţi, care au obţinut licenţe de transport marfă, în prezent existând 23 de operatori licenţiaţi. Cota de piaţă a CFR Marfă a scăzut de la 19,7% în 2001 la 7,8% anul trecut. CFR Marfă concurează cu Grup Feroviar Român, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, dar şi cu companiile private Servtrans şi Unifertrans. Transportul feroviar de marfă este văzut de majoritatea statelor ca o activitate strategică, prin care un guvern poate să sprijine sau să controleze un anumit sector din industrie, în funcţie de necesităţi. De aceea, ţări precum Germania sau Austria deţin controlul operatorilor de transport de marfă DB Schenker (parte a Deutsche Bahn) şi Rail Cargo (parte a grupului OBB), care au căutat în ultimii ani să se extindă în regiune.
Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a finalizat strategia de privatizare a CFR Marfă şi va scoate la vânzare în 2011 întregul pachet de acţiuni printr-o licitaţie cu strigare. Decizia vine în contextul în care compania a fost administrată ineficient în ultimii trei ani şi a fost vlăguită de managerii care au condus-o în această perioadă. Mulţi dintre directorii CFR Marfă au preferat să plece la competitorii privaţi şi nu au reuşit să oprească declinul companiei, care a pierdut cotă de piaţă şi contracte importante.
Cele mai puţine concedieri se vor realiza la Compania Naţională de Căi Ferate (CFR SA), de unde vor pleca 1.630 de oameni. În urma disponibilizării realizate şi a altor măsuri pe care le va lua, compania va reduce cheltuielile cu 105,4 mil. lei (25 mil. euro) anul acesta şi cu 288 mil. lei (68 mil. euro) anul viitor, potrivit MTI.
CFR SA administrează o reţea feroviară de 10.776 de kilometri pătraţi de cale ferată, cu o lungime desfăşurată de 20.218 kilometri pătraţi, activitatea companiei fiind organizată în opt sucursale regionale de cale ferată. Anul acesta, calea ferată a primit subvenţii în valoare de 312 milioane de euro, potrivit MTI. În primele şase luni ale acestui an, CFR SA a avut venituri de 404 milioane de euro şi pierderi de 102 milioane de euro, potrivit datelor transmise de MTI, care aş­teap­tă ca pierderile să se ridice la 205 milioane de euro la finalul anului.

Privilegiaţii de ieri...

Puţine au fost, în România, categoriile privilegiate după căderea comunismului. Ceferiştii nu sunt minerii din Valea Jiului, dar alături de aceştia au beneficiat, de-a lungul vremii, de diferite facilităţi - de la transport gratuit pe calea ferată la bonusuri şi prime importante.
Fostul preşedinte Ion Iliescu nu uita să amintească, când avea ocazia, că tatăl său a fost ceferist.
Actualul preşedinte Traian Băsescu este marinar, dar în vremea în care minerii veneau la Bucureşti, în anii '90, era ministru al transporturilor. Şi el are amintiri legate de CFR. Ar fi tras, a spus el, garnituri cu mineri pe linii moarte. Istoria este tulbure pentru că minerii au ajuns în Capitală şi cu vagoanele CFR.
Istoria în cifre a companiei nu este deloc roză. Numărul celor care călătoresc cu trenul s-a micşorat de peste şase ori în ultimii 20 de ani, Dacă este să credem datele companiei, infrastructura veche şi neîntreţinută face ca viteza comercială să nu depăşească 50 km pe oră.
Peste 40% din căile ferate au nevoie de reparaţii şi aproape 100% din podurile care sunt traversate de căile ferate.
Traseul de la Bucureşti la Constanţa (225 km.), de pildă, înseamnă cel puţin cinci ore de mers, mai mult decât în vremea lui Nicolae Ceauşescu şi dublu faţă de cât ar fi normal într-o ţară în care infrastructura este pusă la punct.

1,8 miliarde de euro de la UE

După integrarea în UE, reţeaua feroviară dispune de aproximativ 1,8 mld. euro, bani nerambursabili ai Uniunii Europene. Dar reproşul recent al preşedintelui Traian Băsescu la adresa ministrului transporturilor, Radu Berceanu, este elocvent: transporturile sunt sectorul care nu au atras aproape deloc din finanţarea europeană. Nu este de mirare că "drumul de fier", care avea în trecut una dintre cele mai extinse reţele pierde teren în favoarea automobilului sau a concurenţei private.
Compania a fost împărţită în urmă cu câţiva ani în mai multe entităţi cu acceptul Băncii Mondiale. Practic, nu se ştia de unde vin pierderile într-o companie integrată precum SNCFR - acesta a fost argumentul spargerii companiei. Însă rezultatele nu s-au văzut în afacerile companiei. ZF i-a contactat pentru a analiza situaţia actuală a companiilor feroviare pe reprezentanţii Băncii Mondiale şi pe cei ai FMI, însă până la închiderea ediţiei aceştia nu au făcut niciun comentariu.
PSD, principalul partid de opoziţie, anunţă că nu este de acord cu privatizarea CFR Marfă, aşa cum este planul Ministerului Transporturilor, şi doreşte refacerea companiei într-un singur holding. Însă PSD ar avea un cuvânt de spus dacă ar guverna, dar alegerile sunt în 2012.
Ideea cu alegerile anticipate vehiculată de PSD nu este decât o ipoteză dificil de pus în practică.