Tragedia de la Giuleşti, două cauze majore: lipsa disciplinei din spitale şi a standardelor de construcţie

La privat cei care ridică spitale îşi iau consultanţi străini "pentru că dacă se decide implementarea unor reguli de obicei autorităţile române sunt mai catolice decât catolicii", după cum spun oameni din mediul de business.

"Nu ştiu să existe standarde pe partea de proiectare spitale", a spus arhitectul Alina Radu, care adaugă faptul că a fost pusă în situaţia de a proiecta clădiri pentru un alt minister şi că proiectul de lege pentru standardele în acel domeniu sunt în curs de elaborare. Arhitectul a mai dat exemplul unui studiu pentru construirea de clădiri destinate persoanelor în vârstă, studiu realizat înainte de intrarea României în UE, şi care s-a întins pe un an pentru că nu avea elemente de la care să pornească. Alina Radu spune că în aceste condiţii singura şansă a arhitectului este "de a fi suficient de abil în a anticipa anumite tendinţe". Altfel, s-ar putea trezi că o lucrare demarează, iar standardele de construcţie apar pe parcurs.

Părerea este susţinută şi de reprezentanţi ai mediului de business care se confruntă cu aceeaşi problemă. Investitorii care construiesc spitale private spun că încep proiectul de la cerinţele pompierilor prin care trebuie să demonstreze că pot scoate victimele în caz de incendiu în câteva minute altfel nu primesc aprobările. Culoarele şi scările trebuie să fie suficient de mari astfel încât să permită evacuarea şi transportul oamenilor pe targă, şi este necesară existenţa unui generator de curent electric.

Pe de altă parte, legislaţia solicită existenţa unui tip de mobilier antistatic sau a unei vopsele speciale, iar în general toate elementele dintr-un spital trebuie să fie cât mai puţin inflamabile.

Alte cerinţe se leagă de aerul care intră într-o anumită sală de operaţie şi care trebuie să aibă un anumit grad de filtrare. De circulaţia aerului dintr-un spital se leagă apariţia infecţiilor intraspitaliceşti. Spre exemplu într-o sală în care se efectuează operaţii ginecologice nu pot fi efectuate operaţii de ortopedie pentru că gradul de filtrare a aerului este diferit. Dacă pe de o parte există reglementări privind gradul de filtrare, mobilier sau vopsea, circulaţia rufelor murdare, cei care construiesc spitale nu au informaţii legate de zona unde trebuie amplasat spitalul, care sunt cerinţele legate de numărul de locuri de parcare, de numărul de ambulanţe, ce ar trebui să aibă diferit un spital situat la periferie comparativ cu unul din centru.

Disciplina, principala problemă în sistemul de sănătate

Recentul incident de la Spitalul Panait Sârbu (Maternitatea Giuleşti) din Capitală soldat cu moartea a cinci nou-născuţi a scos la iveală, pe lângă o infrastructură spitalicească extrem de slab dezvoltată, şi lipsa de organizare şi disciplină din spitalele româneşti, care se reflectă încă de la intarea pe poarta spitalului, unde nu există recepţii sau birou de informaţii, iar la primul contact cu medicii nici nu ştii cui să te adresezi pentru că nu au ecusoane de identificare.

Problema nu este lipsa regulilor pentru că atât medicii, cât şi asistentele şi restul personalului sanitar sunt obligaţi să poarte ecusoane de identificare, aşa cum există şi obligativitatea unor ghişee de informaţii şi relaţii publice, ci faptul că aceste regulamente nu se aplică. "Este vorba de disciplina internă, de neaplicarea regulamentelor de ordine interioară", spune un fost manager de spital. Managementul spitalului ar trebui să asigure implementarea tuturor acestor măsuri, numai că nu este clar cine-i controlează pe manageri. Majoritatea spitalelor din România au trecut de la 1 iulie în administraţia Primăriei, ceea ce înseamnă că primarii trebuie să facă acest lucru.

Situaţia generată la Panait Sârbu, când Ministerul Sănătăţii nu s-a pus de acord cu Primăria Capitalei cine trebuie să facă aceste demiteri, a readus în discuţie utilitatea descentralizării. În final, Primăria Capitalei a fost cea care a demis managerii.

Pe de altă parte, toţi managerii din România trebuie să fie acreditaţi de Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Întrebat de ZF ce studiază, Cristian Vlădescu preşedintele Şcolii, a spus: "principiile de bază ale managementului de la evaluarea nevoii de alocare a resurselor la modalităţile de funcţionare aplicate spitalelor din România".

Incendiul de la Maternitatea Giuleşti nu este singurul care a marcat istoria recentă a Capitalei, incidente similare având loc la Complexul Dragonul Roşu şi la căldirea de birouri Millennium Business Center. Horia Mihai Nicolescu, vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Securitate la Incendiu spune că sunt probleme în ceea ce priveşte legislaţia din domeniu, care nu este adaptată specificului fiecărei activităţi.

Sunt sau nu probleme de finanţare?

Într-o declaraţie pe marginea situaţiei de la Spitalul Panait Sârbu, preşedintele Traian Băsescu a adus în discuţie risipa din sistemul sanitar şi faptul că "ceva se întâmplă, dacă din 2001 până acum creşterea de patru ori a bugetului nu a avut niciun impact pentru sistemul de sănătate". Fondurile pentru sănătate sunt de circa 5 mld. euro anual, aproape 4 mld. euro bugetul Casei Naţionale şi circa 1 mld. euro bugetul Ministerului.

"Veţi vedea în aceste zile, probabil, dacă n-aţi văzut încă, ca primă opţiune a tuturor (pentru dezastrul de la Giuleşti - n.r.), ideea de subfinanţare, şi eu nu susţin că sistemul sanitar românesc este suficient finanţat, dar, înainte de a discuta de subfinanţare, trebuie să discutăm despre stoparea risipei din sistemul sanitar, un sistem care în 2001 avea o finanţare de un miliard de euro pe an, iar astăzi are o finanţare de peste patru miliarde de europe an", a susţinut Traian Băsescu, citat de Mediafax.

"Nu ştiu să existe standarde pe partea de proiectare spitale", a spus arhitectul Alina Radu