Misterul celor 159.000 de pensii speciale, care consumă anual un miliard de euro
159.000 de pensii speciale, ale militarilor, poliţiştilor şi
foştilor lucrători din serviciile secrete, vor rămâne în
continuare netransparente, recalcularea acestora urmând să se
facă de către ministerele care le plătesc şi nu de Casa Naţională
de Pensii şi Asigurări Sociale.
Numărul apare pentru prima dată într-o statistică oficială,
publicată ieri de Consiliul Fiscal.
Nivelul celor 159.000 de pensii speciale nu este raportat public şi
deci nici economiile potenţiale prin recalculare.
Aceste pensii se plătesc integral din bugetele ministerelor, deci
din bugetul de stat.
Celelalte pensii speciale, ale magistraţilor, aviatorilor sau
parlamentarilor, în număr de circa 8.000, care sunt susţinute atât
de Casa de Pensii, cât şi de bugetul de stat, vor fi recalculate de
către Casa de Pensii, care publică pe site nivelul acestora şi
partea de contribuţie a statului.
Economiile estimate prin recalcularea celor 8.000 de pensii
speciale din a doua categorie sunt de circa 100 mil. euro pe an.
Economiile estimate prin recalcularea celor 159.000 de pensii
speciale nu se cunosc. La o pensie medie de 500 de euro, acestea
costă bugetul 1 miliard de euro pe an.
Guvernul afirmă că prin recalcularea pen-siilor speciale se
reduce deficitul bugetului public de pensii, dar de fapt toate
aceste cheltuieli suplimentare pentru pensii sunt incluse de la
bugetul de stat.
Salariaţii din aceste structuri - MAI, MAPN, SRI, SIE şi SPP - nu
cotizează în timpul vieţii active pentru pensia de stat şi nu îşi
primesc pensia din bugetul public de pensii, ci prin alocări de la
bugetul de stat către ministerele respective.
Date oficiale despre numărul de pensionari care aparţin de aceste
ministere, categoriile de vârstă în care se încadrează, precum şi
veniturile pe care le au angajaţii pe parcursul vieţii nu
există.
Aceste informaţii nu se cunosc decât în interiorul fiecărui
minister şi nu sunt centralizate la nivel naţional de către o
instituţie a statului, cum se întâmplă în cazul celorlalţi
salariaţi.
"Recalcularea pensiilor în cazul acestor categorii de bugetari
trebuie să ţină cont de veniturile lor, care în multe cazuri au
fost secrete. Nu există date despre veniturile salariale ale
ofiţerilor, de exemplu, decât în instituţia în care lucrează",
spune Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Pensiile "secrete" ale acestor bugetari sunt de trei ori mai mari
decât pensiile încasate de foştii angajaţi din celelalte sectoare
ale economiei, valoarea pensiei medii în România fiind de 734 de
lei (175 de euro).
"În general, în sistemul de apărare sunt date confidenţiale. Nu
se pot oferi informaţii legate de dimensionarea sistemului de
apărare al ţării, pentru că mulţi dintre aceşti pensionari sunt
rezervişti, acesta fiind şi motivul pentru care nu sunt publice
aceste informaţii", spune Petronel Munteanu, directorul de cabinet
al ministrului muncii, Mihai Şeitan.
Pensiile speciale se numesc aşa pentru că sunt calculate ca
procent (în general 85%) din ultimul salariu brut sau ultimele şase
salarii brute, faţă de cele plătite de Casa Naţională de Pensii,
care le calculează pe baza contribuţiilor făcute de-a lungul
timpului la bugetul de pensii de către actualii pensionari. În
plus, aceste pensii se indexează permanent cu evoluţia salariilor
celor angajaţi în funcţii echivalente celor ieşiţi la pensie din
instituţiile respective.
Şi la nivel european pensiile foştilor militari sunt de asemenea
mai mari decât ale celorlalte categorii de bugetari.
"Există două motivaţii pentru care s-au stabilit pensii mai mari
pentru aceste categorii de bugetari: pe de-o parte, sunt
recompense pentru faptul că, de-a lungul vieţii au avut restricţii
în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, iar pe
de altă parte este o modalitate de a combate corupţia în sistem. La
noi s-a preluat numai o parte din această teorie", susţine Bogdan
Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa".