Surpriză în afacerea Comarnic-Braşov: BERD spune că ar fi dat banii. Cine îşi asumă eşecul?

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că ar fi dorit să finanţeze tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov (55 km) la patru luni de la anularea contractului pen­tru realizarea acestui proiect de către con­sor­ţiul francezo-elen Vinci-Aktor.

Reacţia BERD a venit ca răspuns "la arti­cole­le recente apărute în mass-media, în care s-a sugerat că BERD nu doreşte să ia în considerare o posibilă finanţare a proiectului de concesiune a auto­străzii Comarnic-Braşov". Aceasta a fost pri­ma ieşire publică a BERD cu o poziţie ofi­cia­lă după anularea contractului pentru autostradă. Motivele care au condus la rezilirea con­tractului sunt şi acum neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec.

În acest caz, dacă BERD avea banii pentru autostradă, de ce a mai fost anulat contractul? Ministerul Transporturilor este nevoit acum să reia procedurile de licitaţie pentru autostrada Comarnic-Braşov a treia oară în ultimii zece ani, primul eşec fiind în 2004 (când licitaţia a fost anulată înainte de semnare) şi al doilea fiind încheiat în aprilie 2010. Astfel, una dintre cele mai circulate rute din ţară va rămâne pentru cel puţin încă şase ani fără autostradă. Mai mult, consorţiul Vinci-Aktor a reziliat unilateral contractul fără a plăti o penalizare către statul român, care a cheltuit până în 10 mil. euro în ultimii ani pentru studii de fezabilitate, consultanţi şi pregătirea licitaţiei. Un viitor termen clar de începere a procedurilor de licitaţie nu a fost dat încă de Ministerul Transporturilor, însă potrivit analiş­tilor din piaţă, acestea se vor întinde pe o perioadă de cel puţin încă un an.

Dacă adăugăm şi durata de construcţie, mai devreme de 2016, cel puţin, nu se va putea circula pe autostrada până la Braşov.

Anularea contractului, o dezamăgire pentru BERD

BERD şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar fi trebuit să fie principalii finanţatorii ai auto­străzii, care urma să fie realizată în parte­ne­riat public-privat. Având în vedere valoarea to­ta­lă a lucrărilor de construcţie şi proiectare de 1,9 mld. euro, inclusiv TVA, proiectul nu putea fi creditat doar de bănci private, instituţiile BEI şi BERD fiind cele care urmau să acopere cea mai mare parte din fonduri. Tronsonul de auto­stra­dă avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.

Reprezentanţii BERD susţin că au fost dez­amăgiţi de anunţul privind anularea proiectului, dar că vor continua să colaboreze cu autorităţile ro­mâ­ne pentru a susţine modernizarea infra­structurii româneşti din domeniul transportului. "În mod special, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost foarte inte­re­sată să finanţeze proiectul Comarnic-Braşov. În 2009 şi 2010, BERD a lucrat îndeaproape cu potenţialii investitori şi cu autorităţile române în domeniile mediului, social şi achiziţiilor publice, în vederea implicării sale în acest proiect. Faptul că proiectul a fost anulat a constituit o dezamă­gire pentru BERD", au afirmat oficialii BERD. Potrivit unor surse apropiate negocierilor pentru acest contract, BERD a trimis la începutul anului o scrisoare către Vinci-Aktor în care s-a declarat interesată de finanţarea autostrăzii, dar a dorit să fie modificat contractul şi să fie prelungită perioada de atragere a finanţării.

Pretenţiile Vinci-Aktor au fost respinse ulterior de Radu Berceanu, ministrul transporturilor, pe motiv că ar fi încălcat legea. În plus, ministrul transporturilor a explicat recent într-o declaraţie făcută în Parlament că băncile BEI şi BERD s-au retras după ce Comisia Europeană nu şi-a dat acordul pentru finanţarea acestui proiect şi că are "înscrisurile" de la bănci în care se justifică retragerea. Berceanu a explicat că erorile legate de con­trac­tul pentru Comarnic-Braşov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune acest tronson, în loc de tron­sonul Piteşti-Sibiu, care se afla pe coridorul IV paneuropean, iar în al doilea rând de condiţiile im­posibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el. Pe de altă parte, BEI a declarat pentru ZF la scurt timp după anularea contractului pentru realizarea autostrăzii că a fost în discuţii cu principalii acţionari, inclusiv cu guvernul român, în legătură cu autostrada Comarnic-Braşov, dar nu a finalizat proiectul de due-diligence şi nici nu a intrat în negocieri cu viitorul concesionar pentru o posibilă finanţare.