Ce arată prima comparaţie între Burger King şi McDonalds pe piaţa locală

Burger King a avut încasări de 3 milioane de euro (12,7 mil. lei) în 2009, ceea ce înseamnă că fiecare din cele şase unităţi pe care compania a reuşit să le deschidă până la finalul anului trecut a avut în medie încasări anuale de 500.000 de euro, adică vânzări zilnice de 1.400 de euro.

Spre comparaţie, competitorul său direct McDonald's, care a ajuns la 60 de restaurante în 2009 şi afaceri totale de circa 100 de milioane de euro (419,1 mil. lei), a vândut în medie zilnic de 4.600 de euro într-o singură unitate, valoare de peste trei ori mai mare decât la Burger King.

Diferenţa poate fi pusă pe seama faptului că McDonald's, care a intrat la nivel local în urmă cu 15 ani, la parterul magazinului Unirea Shopping Center, şi-a concentrat afacerea pe restaurante de mari dimensiuni de tip drive-thru care atrag un număr mai mare de clienţi decât cele situate în malluri.

Burger King, interesat de locaţii stradale

Anul acesta, şi reprezentanţii Burger King, care au mai lansat două unităţi, una în Bucureşti Mall din Vitan şi una în Constanţa, au anunţat că vor schimba strategia de extindere, mizând doar pe spaţiile stradale pentru restaurante independente şi de tip drive, linie pe care au urmat-o şi competitorii McDonald's (peste 31 de restaurante drive-thru) şi KFC (un restaurant drive-thru).

"Criza financiară nu a ocolit nici domeniul nostru de activitate, consu matorul de fast-food trebuind să îşi împartă bugetul între cheltuielile zilnice absolut necesare şi ieşitul în oraş cu rol de relaxare. Previziunile noastre au luat în calcul aspectele socio-economice în care ne desfăşurăm activitatea şi am reuşit să terminăm anul 2009 foarte aproape de targetul realist stabilit", a spus Monica Eftimie, marketing manager al Atlantic Restaurant System.

Remus Tiucă, fostul director general al Burger King România, admitea la începutul anului că tendinţa deschiderilor în mall-uri a luat sfârşit, strategia companiei fiind aceea de a negocia spaţii stradale cât mai bine plasate pentru noi unităţi de fast-food. Tiucă a părăsit conducerea companiei în luna mai "pentru a dezvolta noi proiecte personale", potrivit propriilor declaraţii şi a cedat locul lui Ştefan Pavel care ocupa poziţia de director de dezvoltare până în acel moment.

Eli Davidai şi Marius Nasta, au trecut Burger King pe harta Bucureştiului

În timp ce Burger King abia face primii paşi în negocierea pentru spaţii stradale, McDonald's România, care este şi cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast-food la ni vel local, mizează pe achiziţia de teren şi construcţia unităţilor de la zero, chiar dacă in vestiţia este de până la de patru ori mai mare decât cea alocată restaurantelor luate în chirie.

Investiţia într-un restaurant construit de la zero, care implică şi costul terenului, ajunge la circa 15 mil. lei (4 mil. euro), în timp ce pentru o unitate în chirie bugetul este de maximum un milion de euro.

Din cele 62 de restaurante operate de McDonald's, în care intră zilnic 15.000 de clienţi, potrivit datelor furnizate de companie, opt unităţi sunt în proprietate.

De asemenea, cel mai vechi restau rant al lanţului american McDonald's, cel de la Unirea, are încasări anuale de circa 5 milioane de euro, nivel atins doar de alte două-trei unităţi din Bucureşti, printre acestea numărându-se restau rantul maga zinului IKEA din Băneasa sau Caru cu Bere administrat de Dragoş Petrescu prin intermediul companiei Trotter Prim.

Burger King a fost adus în România de către oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta în aprilie 2008, odată cu deschiderea centrului comercial din nordul Capitalei, Băneasa Shopping City.

În primul an, în care a angajat 78 de persoane pentru restaurantele Burger King din Bucureşti, afacerile au urcat la 1,3 milioane de euro, dar compania a anunţat pierderi de 0,9 mil. euro.

Nici în 2009 Burger King nu a reuşit să treacă pe break-even, anunţând în conti nuare pierderi de 1,1 mil. euro.

"Există locaţii care pot ajunge la break-even în primul an, aşa cum există şi locaţii care au nevoie de o perioadă mai lungă pentru a deveni profitabile. În pieţele "aşezate", cum ar fi Statele Unite, în perioada de creştere economică, un business ca al nostru are nevoie de aproximativ doi ani pentru a deveni profitabil", a mai spus Monica Eftimie.

Reţeaua de restaurante număra la finalul anului trecut 183 de angajaţi.

Piaţa restaurantelor s-a ridicat anul trecut la aproape un miliard de euro, potrivit estimărilor ZF.