Exporturile şi-au revenit la nivelul de dinainte de criză. Ce urmează?

Potrivit datelor Institutului Naţio­nal de Statistică, în primul trimestru din acest an valoarea totală a exporturilor a ajuns la 7,93 miliarde de euro, aproape de nivelul de 8 miliarde de euro atins în primele trei luni din 2008, atunci când criza încă nu se simţea pe piaţa locală. O altă veste bună pentru economie este scăderea importurilor cu 23% în primul trimestru din 2010 faţă de aceeaşi perioadă din 2008, până la 9,89 miliarde de euro.

"Rabla" a salvat exporturile

Mai mult, dacă în primele trei luni din 2008 balanţa comercială cu ţări ca Ger­mania, Franţa sau Italia era nega­tivă, anul acesta situaţia arată mult mai bine. Astfel, în cazul Franţei România a trecut de la un deficit de 200 de mi­lioane de euro (diferenţa dintre ex­porturi şi importuri) la un excedent de 54 de milioane de euro. În cazul Ger­maniei deficitul s-a redus semnificativ, de la 842 de milioane de euro la 218 mi­lioa­ne de euro, iar în cazul Italiei va­loa­rea deficitului s-a redus de la 194 de mi­lioa­ne de euro la 23 de milioane de euro.

"Revenirea exporturilor s-a datorat creşterii sectorului industrial din Eu­ro­pa, care a generat o creştere şi pe piaţa locală, dar şi măsurilor luate de gu­ver­nele europene. Programele Rabla din ţările UE (pentru înnoirea parcului auto - n. red.), în special din Germania, sunt o explicaţie pentru o mare parte din creşterea exporturilor", explică Laurian Lungu, managing partener al firmei de cercetare şi analiză Macroanalitica.

Către Germania, cea mai impor­tantă destinaţie de export pentru com­pa­niile locale, valoarea exporturilor a urcat cu 14% în primul trimestru, com­parativ cu aceeaşi perioadă din 2008. Pe de altă parte, exporturile către Italia, a doua ţară din clasamentul destinaţiilor, s-au redus cu 13%. Franţa ocupă locul trei în acest clasament, primul trimestru marcând o creştere de 16% a valorii bunurilor exportate către această piaţă.

În Spania şi Olanda exporturile au urcat cu 30%

Sunt însă şi state unde exporturile au avut o dinamică mai mare decât media în primele trei luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, cum ar fi Spania (plus 30%), Olanda (26%) sau Polonia (20%).

"Singura explicaţie este că cererea şi-a revenit pe aceste pieţe. Toate se aflau în contracţie economică, dar au început să îşi revină, ceea ce a dus la creşterea exporturilor către aceste pieţe", afirmă Nicolaie Alexandru-Chi­deş­ciuc, economistul-şef al ING Bank.

În timp ce alte pieţe îşi revin, Ro­mânia se adânceşte în recesiune, ur­mând să înregistreze cea mai proastă evo­luţie economică din Europa Cen­trală şi de Est în acest an. Expor­turile nu vor susţine foarte mult economia în ur­mătoarea perioadă, analiştii aştep­tân­du-se la o scădere a ritmului de creş­tere în a doua jumătate a anului, odată cu încetinirea economiei zonei euro.

"În a doua jumătate a anului ne aşteptăm la o încetinire a zonei euro, deci vor avea de suferit exporturile. Am exportat mult prin programe Rabla, dar acum acestea nu mai sunt", susţine economistul-şef al ING Bank.

Laurian Lungu de la Macroana­liti­ca spune că dezvoltarea exporturilor datorită avantajului forţei ieftine de muncă şi a anumitor subvenţii este conjucturală şi nu va mai dura mult.

"Cred că la export ne vom baza în continuare pe industria auto, deoarece sunt reduse costurile de producţie, iar preţurile automobilelor produse aici sunt foarte competitive în UE. De asemenea, este importantă industria chimică, care beneficiază de subvenţii la gaze, dar nu se ştie cât vor mai dura acestea. Totuşi, sunt avantaje conjuc­tu­rale. Industria auto se va mai dezvolta o pe­rioadă datorită forţei de muncă ief­tine, dar pe viitor ar trebui să ne bazăm pe tehnologia înaltă, care în combinaţie cu mâna de lucru ieftină reprezintă cheia succesului", explică Lungu.

În prezent, produsele de pe piaţa lo­cală care se vând cel mai bine la ex­port sunt Loganurile fabricate de Dacia la Piteşti, telefoanele fabricate de Nokia la Jucu (judeţul Cluj) şi carbu­ran­ţii produşi de rafinăria Petromidia din Năvodari.

În primele patru luni ale anului, va­loarea exporturilor a fost de 10,8 miliar­de de euro, cu 23% mai mult compara­tiv cu perioada similară a anului trecut, primii 100 de exportatori asigurând mai bine de jumătate din această sumă.

Balanţa comercială arată bine atunci când este vorba de ţări ca Turcia (exce­dent de 122 mil. euro), Bulgaria (exce­dent de 94 mil. euro) sau Serbia (62 mil. euro). Clasamentul deficitelor este însă mai spectaculos: China - 453 mil. euro, Rusia - 370 mil. euro, Ungaria - 360 mil. euro şi Kazahstan - 290 mil. euro.