EVENIMENT / Cele patru camere din inima lui Dracula

Stephenie Meyer, Charlaine Harris, Lisa Jane Smith, Darren Shan, Academia Vampirilor, Jurnalele vampirilor, Buffy, Colecţionarul de istorie etc. Autori, titluri şi personaje care, acum, la începutul mileniului III, au alimentat o vampiromanie universală şi au dus la crearea unei straşnice industrii a cineficţiunilor sau poveştilor literare având ca laitmotiv imaginea morţilor vii, a nemorţilor, a strigoilor. O industrie care ar trebui să plătească copyright-uri fabuloase urmaşilor lui Vlad Ţepeş şi celor ai lui Bram Stoker, creatorul fascinantului brand Dracula.

Încercând să realizeze o patologie a acestei hemo-maladii (dar ferindu-se să înfigă vreun ţăruş în inima pacientului), Muzeul Naţional de Artă al României, Kunsthistorisches Museum Viena şi Schloss Ambras derulează (în spaţiul MNAR, în perioada 9 iulie - 10 octombrie 2010) expoziţia "Dracula - voievod şi vampir". Aşa cum declară organizatorii, "expoziţia a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008 la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului Dracula de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş/Dracula şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist". La doi ani de la expoziţia deschisă la Ambras, cea de la Bucureşti include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, şi piese din patrimoniul de la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.

Nu dispunem de imagini ale precedentei expuneri, spre a face o comparaţie în privinţa organizării exponatelor, însă cea actuală merge drept în inima subiectului, este elocventă în demersul său istoric şi, mai presus de orice, izbuteşte să creeze atmosferă. Obiectele (tablouri, gravuri, hărţi, basoreliefuri, arme şi armuri, costume ş.a.) se decupează pe fundalul unor pereţi stacojii, sunt luminate individual, în vreme ce restul sălilor stau cufundate într-o penumbră misterioasă, care rimează (fără ostentaţie sau derapaje kitsch) cu frisonul provocat de taina tutelară emanată de personajul evocat. Piesa centrală, ordonatoare, a acestui excurs este portretul voievodului Vlad Ţepeş (cel numit de contemporanii săi Dracula) conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras şi prezentat acum în premieră publicului din România (foto 1).

Atriul drept

În jurul tabloului, au fost constituite patru secţiuni tematice. Cea dintâi explorează legendele ţesute în jurul voievodului valah. Personalitatea şi imaginea lui Vlad III Dracula, precum şi epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete şi documente. Piesa-vedetă din această secţiune este un criptoportret al voievodului: panoul Hristos în faţa lui Pilat (foto 2) - o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Naţională din Ljubljana, în care Pilat are trăsăturile lui Vlad, aşa cum apăreau în portretele sale din epocă: cuşma cu pană, faţa suptă şi smeadă, mustaţa cu vârfuri semeţite.

Atriul stâng

A doua secţiune abandonează aria legendară şi coboară în istorie, ilustrând relaţiile dintre turci şi creştini în Balcanii secolelor XV-XVIII. Dincolo de natura lor conflictuală, acestea au contribuit la schimburi culturale şi la rezonanţe neaşteptate între civilizaţii şi mentalităţi strident diferite. "Armele şi portretele prezente în expoziţie dovedesc existenţa unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influenţate de decoraţia orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicţiei din Coran, şi-au comandat portrete după moda occidentală."

Ventriculul stâng

Ca să ducem până la capăt metafora pe care ne-a sugerat-o expoziţia, trebuie să precizăm că, prin încăperile numite ventricule, sângele iese din inimă şi irigă organismul (în cazul nostru, sângele istoriei alimentează imaginarul). A treia secţiune "abordează mitul vampirismului, aşa cum s-a conturat din mărturiile despre fenomenele de vampirism înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la graniţa militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creştini şi musulmani". Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de boala vampirismului sunt completate de abordări literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului "Dracula" de Bram Stoker şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Ventriculul drept

Ultima parte a expoziţiei urmăreşte felul în care a fost tratată figura lui Dracula în cinematografia lumii, prin intermediul afişelor, trailerelor şi imaginilor din filme precum "Dracula" (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Bela Lugosi), "Dracula, Prince of Darkness" (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), "Blood for Dracula" (Franţa-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), "Nosferatu the Vampire" (RFG-Franţa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski) etc.

În ultima sală a expoziţiei rulează zilnic filmul «Nosferatu - Simfonia groazei» (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck, foto 4), un clasic al cinematografului german expresionist.

DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, al Universităţii Bucureşti, Facultatea de filologie, secţia română-portugheză. Redactor principal (şi, începând cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor şi art-director la diverse publicaţii din ţară. A semnat mai multe volume de traduceri şi un volum de interviuri. Din anul 2000 până în 2009 - editor executiv la Ziarul de Duminică.