Şeful Concurenţei: Directorii care vor să facă ordine în companii ne-ar putea aduce primele autodenunţuri

În urmă cu câteva săptămâni, Consiliul Con cu renţei (CC) a avut primul caz de clemenţă, în urma autodenunţului unei companii care şi-a recunoscut practicile anticoncurenţiale şi a furnizat informaţii despre înţelegerile sale ilegale cu alţi jucători. Chiriţoiu nu a vrut însă să dea detalii despre acest caz, precizând doar că rezultatele anchetei pe piaţa respectivă vor scoate la lumină şi numele companiei care a apelat la clemenţă.
Clemenţa este o practică comunitară care permite com paniilor care se autodenunţă să scape de amendă dacă cooperează cu autorităţile de concurenţă. Re du cerea amenzilor în aceste cazuri poate fi de peste 50%.
De ce ajung companiile să se confeseze Con siliului Concurenţei? "Multe cazuri pot fi gene rate de schimbări la nivelul managementului unei com panii: un director nou care descoperă practicile ilegale ale pre de ce so­rului său vrea să rezolve problema prin autodenunţ".
El mai spune că, în prezent, clemenţa este instru mentul de bază pentru scăderea duratei unei investigaţii. Cea mai grea sarcină a unui inspector de concurenţă este să adune informaţii incriminatoare de la companii, în condiţiile în care multe înţelegeri ilegale între jucători pe aceeaşi piaţă nu apar în documente scrise.
Mai mult, Chiriţoiu a introdus în acest an în legea concurenţei reducerea amenzii pentru companiile care îşi recunosc vinovăţia, măsură care ar putea contribui şi ea la reducerea duratei unei anchete.
În medie, o investigaţie a CC durează doi ani, însă există în acest moment şi anchete nefinalizate deschise pe pieţe mari încă din 2005.
"Ne-am propus să finalizăm în 2010 investigaţiile deschise de peste doi ani, de exemplu cea legată de poziţia dominantă a Poştei Române, ancheta la Net Master (telecom) şi cea la Master Card".
În august, Consiliul Concurenţei ar putea da verdictul în ancheta pe piaţa fondurilor de pensii private, după ce va primi şi punctele de vedere ale Comisiei Europene în acest caz.
Ancheta a pornit de la faptul că toate fondurile de pensii private obligatorii de pe piaţă au decis să meargă pe comisioanele maxime de administrare permise de lege, de 2,5% din contribuţii, iar CC a încercat să afle dacă există înţelegeri între companii pentru fixarea acestor comisioane. Aceste fonduri au în prezent circa 5 mil. de clienţi şi au apărut pe piaţă în 2007, odată cu reformarea sistemului de pensii prin introducerea unei componente private.
Investigaţia pe distribuţia de carburanţi s-ar putea finaliza în 2011
Cele mai importante investigaţii pe pieţe mari aflate în derulare în acest moment sunt în sectoarele farmaceutic, bancar, retail alimentar şi energie.
Concurenţa are deschise patru investigaţii mari pe piaţa distribuţiei en gros de medicamente, în timp ce în sectorul comerţului alimentar ancheta vizează patru reţele de magazine la care există suspiciuni de abuz de poziţie dominantă în relaţiile cu furnizorii lor.
Printre investigaţiile "moştenite" de Chiriţoiu - fost consilier prezidenţial - de la predecesorul său Gheorghe Oprescu se numără ancheta pe piaţa distribuţiei de carburanţi.
Investigaţia, demarată în 2005, ar putea fi finalizată anul viitor, potrivit preşedintelui CC, care a precizat că a alocat mai multe resurse pentru a grăbi finalizarea acesteia. "Sunt patru inspectori de concurenţă implicaţi în acest caz, iar de curând am mai pus un economist de la departamentul nostru de cercetare, pentru că avem nevoie să înţelegem mai bine mecanismul de formare a preţurilor la consumatorul final", a declarat Chiriţoiu.
Fluctuaţiile preţului carburanţilor la pompă în contextul scăderii preţului barilului de petrol la minimul istoric a fost anul trecut printre cele mai arzătoare subiecte.
Pieţele de miliarde de euro aflate în mâinile a doar 3-4 jucători, precum telefonia mobilă, petrolul, cimentul şi ţigările, ţin "în priză" permanent autoritatea de concurenţă.
Majoritatea amenzilor-record din istoria de 14 ani a Consiliul Concurenţei au vizat tocmai aceste pieţe, pentru că abuzul de poziţie dominantă şi înţelegerile dintre jucători mari pot duce în final la creşteri nejustificate de preţuri la consumatori, inflaţie şi putere de cumpărare redusă, acestea fiind printre cele mai grave practici anticoncurenţiale.
Amenzile în aceste cazuri pot ajunge la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare companie participantă la o înţelegere de tip cartel.

De ce a schimbat legea concurenţei
La aproximativ un an de la numirea sa în funcţia de preşedinte al CC, Chiriţoiu a obţinut recent aprobarea Guvernului pentru modificarea legii concurenţei, prima schimbare după intrarea României în UE. El spune că noile reglementări sunt inspirate 100% din legislaţia statelor membre ale UE şi din cea americană, iar unele prevederi noi au fost sugerate de mediul de business local.
România are o lege a concurenţei din 1996, iar singura modificare a acesteia a fost operată în anul 2004. "Aveam nevoie de o lege care să alinieze şi mai mult reglementările existente la nivel local la legislaţia din Uniunea Europeană. De exemplu, vechea lege nu putea garanta dreptul Comisiei Europene de a face inspecţii la sediile din Bucureşti ale firmelor multinaţionale sau ale băncilor străine, în cadrul unor anchete derulate la nivel internaţional, deşi prin tratatul de aderare la UE noi ne-am angajat la acest lucru."

Ce se modifica in legea concurentei si de ce

• Se avansează o cifră la definiţia poziţiei dominante pe piaţă a unei companii - 40% (cota de piaţă). Cu toate acestea, importanţa poziţiei dominante în analiza unei fuziuni sau achiziţii s-a redus, în favoarea analizei competitivităţii pieţei. "Aceasta este metoda de analiză a Comisiei Europene".
• Se introduce un nivel minim al amenzilor date de CC, de 0,5% din cifra de afaceri a companiei amendate pentru încălcarea legii sau 0,1% din cifra de afaceri pentru furnizarea de informaţii false sau incomplete inspectorilor de concurenţă. Vechea lege prevedea doar un procent maxim al sancţiunilor de 10% din cifra de afaceri. "Nu te ia lumea în serios dacă dai amenzi prea mici."
• Investigaţiile CC pot fi încheiate şi fără sancţiuni, doar pe baza angajamentelor scrise ale companiilor că vor respecta recomandările autorităţii de concurenţă. Chiriţoiu spune că această prevedere permite urgentarea investigaţiilor şi uşurează procesul de supraveghere a pieţelor.
• Jucătorii de pe piaţă care recunosc că au încălcat legea vor primi reduceri la amenzi între 10% şi 25%. Acest lucru ar putea tăia din apetitul companiilor pentru contestarea deciziilor CC, în condiţiile în care autoritatea are blocate în prezent amenzi de aproximativ 50 mil. euro din cauza proceselor aflate pe rolul tribunalelor.
• Companiile pot notifica la Consiliul Concurenţei intenţia de a face o achiziţie sau o fuziune pe piaţă anterior semnării tranzacţiei. "Nu este o obligaţie, companiile pot notifica tranzacţia şi după semnarea acesteia, însă notificarea în avans ne permite nouă să demarăm din timp analiza concentrării economice şi astfel să dăm verdictul repede."
• Se introduc amenzi între 5.000 - 40.000 lei pentru autorităţile publice centrale şi locale necooperante în anchetele Concurenţei legate de participarea companiilor private la licitaţii publice. Chriţoiu spune chiar că primarii ar putea plăti din buzunarul lor amenda dacă refuză să furnizeze date inspectorilor de concurenţă. "Ne-am lovit de multe ori de refuzul autorităţilor de a furniza informaţii".