PLANETA ARTE / Înghesuială la megacumpărături

Modigliani, un nou record
Deşi este un pictor cu cote de piaţă uriaşe, Amedeo Modigliani nu figurează în topul 15 internaţional pe care l-am furnizat în această rubrică înainte cu câteva săptămâni. Iată însă că s-a strecurat în el sculptorul Modigliani, care, prin lucrarea "Cap de cariatidă" (foto 1), a atins un preţ de-a dreptul extravagant: 43 de milioane de euro (Christie's Paris, 14 iunie). Lucrarea fusese iniţial estimată la 4-6 milioane de euro, dar licitarea a cunoscut un ritm alert, de-a dreptul nervos, şi a crescut mult peste cele mai optimiste aşteptări ale vânzătorului. Se cuvine menţionat faptul că există în momentul de faţă doar douăzeci şi şapte de sculpturi ieşite de sub mâna maestrului italian, răspândite, majoritatea, prin marile muzee ale lumii. Doar zece sunt conservate în colecţii particulare, iar aceasta este una dintre ele. Thomas Seydoux, expert al casei de licitaţie Christie's, riscase, cu circa două luni în urmă, o previziune: "Aşa cum merg lucrurile în momentul de faţă - vorbim despre interesul crescut faţă de sculptură - preţul Cariatidei riscă să explodeze." Şi a explodat. Se pare că a contribuit la această vertiginoasă creştere nu doar semnătura artistului, ci şi provenienţa lucrării. Sculptura, înaltă de 65 de cm, tăiată direct în calcar, a aparţinut prestigioasei colecţii a omului de afaceri Gaston Lévy (1893-1977), întemeietorul lanţului de magazine Monoprix. Ea a fost expusă întâia oară la Salonul de Toamnă din 1912 şi a fost inspirată, se pare, de lucrările lui Brâncuşi, pe care Modigliani l-a cunoscut la Paris în 1909. Pe de altă parte, sunt recognoscibile şi elementele de fizionomie proprii artistului italian: figura ovală, ochii migdalaţi, nasul fin şi lung, gâtul înalt. Preţul (maximul atins vreodată de Modigliani) este cel mai mare pe care l-a obţinut un obiect scos la licitaţie vreodată în Franţa.

Art Basel îşi reconfirmă supremaţia
Acest muzeu temporar unde totul e de vânzare (foto 2), veritabil panteon al artei universale (frate mai mare al Art Basel Miami), în care visează să pătrundă atât artiştii cât şi galeriile care îi reprezintă, a fost înfiinţat cu patruzeci de ani în urmă, de către un mic grup de galerişti din Basel, printre care şi celebrul Ernst Beyler. În anii 90, târgul a crescut sub bagheta lui Lorenzo Rudolf, care a început să invite marile galerii internaţionale. Profitând de boom-ul pieţei de artă, Samuel Keller (preşedinte al Fundaţiei Beyler) i-a adus dimensiunea mediatică şi spectaculară de care avea nevoie, făcându-l să reunească, magnetic, în fiecare an, profesionişti ai pieţei de artă, artişti, conservatori şi directori de instituţii muzeale, într-o adevărată goană după artă. Nu în ultimul rând, mari personalităţi şi persoane cu bani, de la Roman Abramovici la Brad Pitt, Karl Lagerfeld, Eli Broad sau Wilbur Ross. Această a 41-a ediţie a adunat tot ce e mai bun în lumea artei, invitând circa 300 de galerii din 36 de ţări şi prezentând operele a peste 2.500 de artişti, de la clasicii secolului XX la contemporani, şi etalând preţuri care ajung la zeci de milioane de euro. Deschis, în acest an, între 16 şi 20 iunie, Art Basel a găzduit aproximativ 61.000 de vizitatori. Ca întotdeauna în ultima vreme, a permis, mai mult decât oricare alt târg al planetei (asta graţie şi politicii foarte stricte de alegere a expozanţilor), evaluarea exactă a pulsului pieţei de artă şi a şanselor ei de reviriment. Pe expunerile galeriilor sunt grefate numeroase alte evenimente, de la expoziţii tematice sau de autor la conferinţe.

Invazia sino-asiatică
La licitaţia din 8 iunie, Christie's Paris a obţinut din vânzări 7,97 milioane de euro, adjudecând 302 loturi din cele 423 oferite. O statistică a casei a evidenţiat faptul că, în sală (care a fost plină până la refuz), 47% din cumpărători erau din China continentală, din Hong Kong şi din Taipei. Obiectele de artă asiatice scoase la vânzare (venind din colecţii franceze şi europene) au creat dispute incredibile între micuţii, avuţii şi avizii cumpărători. Printre bronzurile tibetane adjudecate, la loc de cinste au figurat patru statuete reprezentându-l pe Jambhala. Preţul: 1,4 milioane de euro. Aceeaşi afluenţă a fost înregistrată a doua zi, de data asta la Sotheby's, care a strâns din vânzări 13,2 milioane de euro (cea mai mare sumă realizată pentru o licitaţie de artă asiatică în Franţa, mai precis o creştere de 106,6% în raport cu iunie 2009). 71% din loturi au depăşit estimarea superioară din catalog, iar recordul a fost obţinut de o statuie a lui Budha (foto 3) executată în timpul împăratului Kangxi (1662-1722), din dinastia Qing, cu suma de 1,016 milioane de euro.

DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, al Universităţii Bucureşti, Facultatea de filologie, secţia română-portugheză. Redactor principal (şi, începând cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor şi art-director la diverse publicaţii din ţară. A semnat mai multe volume de traduceri şi un volum de interviuri. Din anul 2000 până în 2009 - editor executiv la Ziarul de Duminică.