Modificările Codului fiscal aduc ambiguitate şi obligaţii suplimentare în loc de simplificări, spun consultanţii

Modificările aduse Codului fiscal sunt ambigue atât din perspectiva utilizării unor termeni care nu sunt definiţi nici în Codul fiscal, nici în alt act normativ, precum şi din cauza necorelării cu o serie de alte reglementări speciale legate de contribuţiile sociale, ceea ce le face dificil de aplicat, în opinia consultanţilor fiscali.

Ambiguităţile Codului fiscal

Un exemplu în acest sens este utilizarea conceptului de "venituri de natură profesională" fără ca acesta să fie definit, cu consecinţa posibilei extinderi a sferei de aplicare a diverselor contribuţii sociale, în disonanţă cu legislaţia primară care reglementează asigurările sociale respective şi în conflict cu legi speciale care instituie alte sisteme de contribuţii pentru anumite categorii profesionale, a explicat Alexandru Reff partener coordonator Tax & Legal Deloitte.

"Ar urma astfel ca unii destinatari ai legii să fie obligaţi să contribuie de mai multe ori, uneori chiar fără a putea beneficia de vreo prestaţie socială ca urmare a contribuţiilor plătite. De exemplu, avocaţii care contribuie deja într-un sistem propriu sau persoanele independente în general cărora li se cere să se asigure în caz de şomaj când lipsa unui loc de muncă este definiţia însăşi a persoanei independente".

Mai mult, mecanismul de colectare prescris - reţinere de către plătitorul de venit - este imposibil de aplicat practic în destule cazuri, cum ar fi încasarea veniturilor de către membrii unor profesii liberale de la clienţii lor (ex. avocaţi, notari), mai ales că în cazul în care aceşti clienţi sunt persoane fizice, ar trebui să se înregistreze separat în scopul virării contribuţiilor reţinute de la prestatori.

În plus, clienţii nu au cum să calculeze dacă prestatorul de la care ar urma să reţină contribuţiile a depăşit plafonul dincolo de care contribuţiile nu se mai datorează, a mai spus Reff.

Pe de altă parte, introducerea posibilităţii de a recalifica o activitate ca fiind dependentă în urma îndeplinirii unui singur criteriu din cele enumerate de textul ordonanţei poate da naştere unor interpretări contradictorii şi arbitrare.

"Este posibil astfel ca o persoană să desfăşoare o activitate cu adevărat independentă şi totuşi să îndeplinească în mod izolat unul din criteriile pentru recalificarea prestaţiei sale ca fiind activitate dependentă. Spre exemplu, unul din criterii se referă la faptul că beneficiarul de venit trebuie să contribuie nu doar cu prestaţia sa fizică sau cu capacitatea intelectuală, ci şi cu capitalul propriu. În aceste condiţii, un consultant care prestează servicii pentru mai mulţi beneficiari, contribuind numai cu capacitatea sa intelectuală, dar neîndeplinind niciunul din celelalte criterii impuse în ordonanţă, este susceptibil de a desfăşura o activitate dependentă în raport cu fiecare din beneficiari", a afirmat reprezentantul Deloitte Tax.

Taxe şi contribuţii suplimentare pentru PFA şi drepturi de autor

În ce priveşte impozitarea persoanelor fizice, deşi intenţia guvernului de a limita utilizarea PFA şi a drepturilor de autor pentru reducerea costurilor fiscale este foarte transparentă, există probleme de natură practică.

În legătură cu reconsiderarea veniturilor obţinute din activităţi independente - cum ar fi cele din cesiunea de drepturi de autor - ca fiind venituri de natură salarială, nu se prevede clar cine va suporta contribuţiile sociale aferente şi în ce măsură.

De asemenea, a fost menţinut un criteriu de determinare a activităţilor dependente cu un potenţial ridicat de abuz - "orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii", a subliniat Emilian Duca, partener BDO Tax.

Mai mult, ordonanţa face trimitere la o sintagmă inexistentă în Codul fiscal "venituri de natură profesională, altele decât cele salariale" pentru care se prevede obligaţia plătitorului de venit de a reţine şi calcula impozitul pe venit şi contribuţiile sociale (CAS, CASS şi şomaj).

"Această prevedere poate fi tradusă, la limită, prin obligaţia de a reţine impozit şi contribuţii sociale atât persoanelor fizice autorizate sau întreprinderilor individuale, cât şi persoanelor care exercită profesii liberale (avocaţi, notari, lichidatori etc.). Dacă această interpretare este corectă, atunci problemele practice derivate sunt atât de complexe încât ar putea bloca sectoare întregi de activitate. Totuşi, ne putem aştepta la o delimitare a ariei de aplicare a acestor dispoziţii prin normele metodologice, aşteptate să fie publicate într-un termen de 30 de zile", a spus Duca.

La rândul ei, Miruna Enache, tax senior manager Ernst & Young, a menţionat că este necesar ca normele să vină cu precizări foarte detaliate. "Aşa cum este formulată, ordonanţa este foarte evazivă şi permisivă, iar contribuabilul nu ştie ce să facă. În condiţiile în care formularea este neclară apare pericolul interpretărilor".

Alina Timofti, partener NNDKP Tax Advisory Services, a afirmat că deşi în domeniul PFA sau al drepturilor de autor s-au produs în trecut anumite abuzuri care au condus la ocolirea contribuţiilor sociale aferente salariilor, statul încearcă, ca de obicei, să contrablanseze o ineficienţă a aparatului de control cu majorarea unor taxe şi contribuţii.

"Partea tristă în legătură cu aceste modificări legislative referitoare la PFA şi drepturi de autor este că ele nu au «nuanţe» şi bagă toţi contribuabilii în aceeaşi oală. Ce vreau să spun este că noile modificări nu par a ţine cont, de exemplu, de categoria largă a profesiilor liberale care sunt prin natura lor profesii independente - multe dintre ele având reglementări speciale aplicabile de exemplu în domeniul asigurărilor sociale. În opinia mea, o astfel de abordare nenuanţată poate conduce chiar la îngrădirea dreptului de a profesa în mod independent", a precizat Timofti.

Dan Schwartz, managing partner al Scot&Company Consulting, a susţinut că este foarte greu de estimat la acest moment care vor fi efectele economice şi sociale generate de schimbarea tratamentului fiscal al drepturilor de autor. "Cu siguranţă însă, noua lor abordare atât din punctul de vedere al contribuţiilor sociale, cât şi din cel al impozitări cu impozitul pe venit va duce la costuri crescute pentru cei care achiziţionează astfel de drepturi şi o scădere de venituri pentru deţinătorii lor".

Problemele antrenate de majorarea TVA la 24%

Un prim efect al creşterii TVA este majorarea preţurilor către consumatorii finali.

"În acest context al majorării preţurilor ne aşteptăm ca cele mai afectate domenii să fie cel al vânzărilor şi al leasingului financiar de autovehicule, cel al vânzărilor de apartamente în proiecte imobiliare noi şi vânzările de obiecte electrocasnice. Întrucât preţul acestora va creste simţitor odată cu creşterea cotei de TVA, consumatorii finali s-ar putea arăta reticenţi în a mai achiziţiona astfel de bunuri", a spus Daniel Anghel, Partener, taxe indirecte, PwC

El anticipează că vor avea foarte mult de suferit instituţiile bancare, precum şi instituţiile publice care nu au dreptul de a deduce TVA pentru achiziţii (spitale, instituţii de învăţământ, azile) astfel că va trebui să suporte un cost cu TVA mai mare.

"Schimbarea cotei de TVA va crea probleme semnificative în ceea ce priveşte regularizarea avansurilor încasate înainte de 1 iulie 2010 şi pentru care s-a colectat TVA la cota de 19%. Mă refer în special aici la livrările cu preţuri fixe, cu TVA inclus, pentru care s-au încasat avansuri de 100%. În acest caz regularizarea avansului la momentul livrării / prestării conform noii cote va conduce la situaţia în care vânzătorul să datoreze o sumă de TVA suplimentară (generată de creşterea de cotă) pe care nu o poate încasa de la cumpărător şi pe care va trebui să o suporte din buzunar", a explicat Anghel.

O altă problemă este cea a prefinanţării TVA, odată cu creşterea cotei la 24% urmând să crească semnificativ şi nivelul de prefinanţare.

"Majorarea nevoii de prefinanţare a TVA va atrage după sine creşterea costurilor ocazionate de atragerea resurselor suplimentare de numerar. În anumite condiţii, aceste costuri suplimentare se vor dovedi prea mari având în vedere perioada foarte lungă de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA. Mergând mai departe, considerăm că nivelul mare de pre-finanţare şi costurile aferente vor fi elemente care vor descuraja masiv investiţiile noi în România, cu atât mai mult cu cât ţările vecine oferă condiţii mult mai favorabile", a mai spus reprezentantul PwC.

În plus majorarea TVA va contribui masiv la încurajarea economiei subterane, în opinia consultanţilor.

Ramona Jurubita, Tax Partner KPMG, a precizat că există încă multe situaţii neclare şi care necesită o analiză detaliată. "Mă refer aici la situaţiile de tranziţie cum ar fi facturi emise înainte de 1 iulie, servicii prestate după 1 iulie dar facturate în avans, discounturi care se referă la o perioadă care cuprinde atât primul semestru din 2010 cât şi semestrul urmator, şi exemplele pot continua".

Obligaţii administrative suplimentare

Reprezentanta Ernst & Young a amintit faptul că apar obligaţii administrative suplimentare. "Sunt necesare măsuri care să reducă sarcinile declarative ale contribuabililor. Acestea generează costuri suplimentare atât pentru persoanele fizice cât şi pentru persoanele juridice, precum şi la nivelul administraţiilor fiscale. Acest aspect este contradictoriu cu faptul că se încearcă eficientizarea administraţiilor fiscale şi reducerea costurilor".

Cum vor fi aplicate impozitele majorate la locuinţe?

Autorităţile au luat măsuri şi pentru creşterea impozitelor pentru persoanele care deţin mai mult de o locuinţă, însă până la publicarea în Monitorul Oficial a modificărilor problema naşte întrebări din partea consultanţilor imobiliari.

"Pentru cei care au trei case, înseamnă că nu o duc tocmai rău financiar, dar întrebarea este ce se întâmplă cu moştenirile - trei persoane care au moştenit împreună o casă. Cum li se va percepe TVA, dacă fiecare mai deţine o locuinţă? Sau dacă soţul şi soţia au împreună două case pe numele amândurora. Se consideră că fiecare are câte una, sau fiecare câte două? Sunt diverse situaţii. Cei care au cumpărat mai multe locuinţe ca o investiţie nu ar trebui să aibă o situaţie financiară atât de rea, încât să fie nevoiţi să vândă din ele. Teoretic, baza de impozitare este încă una redusă, dar este incomodă creşterea taxelor, atâta timp cât ai un cost în plus", apreciază Ruxandra Cleciu, partener al firmei de consultanţă imobiliară Neocasa.

Pentru cea de-a doua locuinţă proprietarii vor plăti impozite mai mari cu 65%, a treia locuinţă va fi taxată suplimentar cu 150%, în timp ce a patra şi următoarele locuinţe vor fi impozitate suplimentar cu 300%, baremuri majorate faţă de schema 15% - 75% - 100% aplicată în prezent.

Modificările Codului fiscal aplicabile de la 1 iulie

• Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24%;
• Includerea în veniturile salariale şi taxarea sumelor acordate angajaţilor sub forma tichetelor de vacanţă, tichetelor de creşă, tichetelor-cadou, tichetelor de masă sau plăţilor compensatorii;
• Introducerea impozitului de 16% asupra tuturor veniturilor din dobânzi - se aplică în cazul depozitelor la vedere, conturilor curente, depozitelor la termen, instrumentelor de economisire;
• Unificarea la 16% a impozitului pe veniturile din tranzacţii cu titluri de valoare (altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare la societăţile închise); s-a eliminat cota de 1% aplicabilă în cazul în care titlurile erau deţinute mai mult de un an;
• Majorarea de la 1% la 16% a cotei de impunere a câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen pentru persoanele fizice rezidente;
• Cota impozitului pe dividende s-a majorat de la 10% la 16%, inclusiv pentru fondurile deschise de investiţii; scutiri de impozite pe dividende se aplică:

- fondurilor de pensii facultative sau de pensii administrate privat;

- entităţilor care deţin minimum 10% din titlurile de participare ale plătitorului de dividende;

- organelor administraţiei publice acţionari ai plătitorului de dividende.

• Înjumătăţirea cotei de cheltuieli deductibile din veniturile din drepturi de autor - cota de cheltuială forfetară acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală scade de la 40% la 20%;
• Orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit; asupra acestor venituri se datorează contribuţii de asigurări sociale, de sănătate şi de şomaj;
• Persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti contribuţii de asigurări sociale individuale similare celor achitate de orice angajat, de 16,5%, dar numai pentru sumele încasate care echivalează cu cinci salarii medii brute pe an;
• Unificarea la 25% a impozitului pe veniturile din jocuri de noroc - toate câştigurile din jocuri de noroc sunt impozitate cu 25%, impozitul fiind calculat şi reţinut de către firma organizatoare;
• Impozitul plătit unui stat străin se deduce dacă se prezintă documentaţia corespunzătoare şi dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.