Vigroux: România nu poate avea o piaţă mare de capital din cauza mentalităţii

Jean-Pierre Vigroux, managing partner al biroului local al firmei de consultanţă şi audit Mazars, unul dintre cei mai influenţi consultanţi din piaţă, dă nota şase pieţei locale de capital pentru transparenţă şi este de părere că mentalitatea investitorilor ţine departe România de a avea o piaţă dezvoltată de capital.

"Dau nota şase pentru transparenţa de care dau dovadă companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti. Şase este o notă de trecere, dar este sub nivelul înregistrat de alte pieţe de capital din regiune precum Polonia sau Cehia. Terenul pe care România îl are de recuperat necesită timp şi nu cred că în următorii zece ani România poate avea o piaţă mare de capital, în principal din cauza mentalităţii. Investitorii români preferă speculaţiile palpabile cu terenuri sau imobile", a spus consultantul.

Vigroux a pus bazele firmei PricewaterhouseCoopers (PwC) în România în 1991 şi a condus firma timp de 13 ani, fiind astfel unul dintre expaţii care cunosc cel mai bine piaţa locală. Membru în boardul de conducere al Consiliului Investitorilor Străini în perioada 2000-2004 şi preşedinte timp de un an, Vigroux a fost implicat şi în crearea de legi în domeniul fiscal.

În anul 2004 a plecat în Bulgaria să dezvolte afacerea PwC şi a revenit în România în 2008 pentru a prelua conducerea Mazars, o firmă de consultanţă cu o cifră de afaceri de 3,8 mil. euro în 2009, şi s-a stabilit definitiv aici.

Un obstacol care ţine pe loc dezvoltarea pieţei locale de capital este şi modul în care investitorii locali preţuiesc informaţiile financiare.

"În toate ţările vestice, lumea este obsedată de «value-creation» (n.red. crearea de valoare), strâns legată de comunicarea cu investitorii şi de furnizarea în mod transparent a informaţiilor financiare despre companie. Românii încă nu preţuiesc valoarea informaţiilor financiare şi le trec pe plan secundar, deşi acestea trebuie să joace un rol primordial atunci când se ia o decizie de investiţie", a completat Vigroux.

El adaugă că lipsa de tranparenţă a emitenţilor listaţi la Bursa de la Bucureşti, precum şi interesul scăzut al investitorilor pentru informaţii financiare au fost cauzate de modul şi momentul în care au avut loc privatizările companiilor de stat prin listarea la Bursă, cele mai multe dintre acestea având o miză politică.

"Societăţi listate precum BRD oferă suficiente informaţii şi sunt transparente pentru că aceste lucruri le sunt impuse de acţionarul majoritar, la rândul său listat pe o piaţă internaţională. Însă este prea puţin", a mai spus el.

Potrivit unui studiu realizat de Mazars despre implementarea Directivei europene privind transparenţa, peste 40% dintre respondenţii din România cer reguli mult mai permisive de transparenţă care să fie aplicate pieţelor alternative de tranzacţionare, opunându-se extinderii normelor Directivei asupra acestei categorii de piaţă.

Transparenţa emitenţilor este o problemă de actualitate pe piaţa RASDAQ, unde sunt listate peste 1.400 de companii cu o capitalizare bursieră de 2,6 mld. euro. Nefiind listate pe o piaţă reglementată unde emitenţii se supun unor norme clare de transparenţă în relaţia cu investitorii, societăţile de pe piaţa RASDAQ şi-au întocmit propriile reguli de transparenţă. Astfel că în prezent există societăţi listate pe RASDAQ care nu consideră necesară prezentarea către investitori a unor rapoarte anuale de activitate, în timp ce altele publică rezultatele trimestriale, semestriale şi anuale, la fel ca şi companiile care se tranzacţionează pe piaţă reglementată.

"În România, reglementările privind criteriile de transparenţă pe care o companie trebui să le respecte sunt bune. Problema este modul în care investitorii preţuiesc sau chiar dispreţuiesc informaţiile financiare", a conchis Vigroux.