Radu, UniCredit: Facem orice pentru firmele care vin cu capital
Piaţa de fuziuni şi achiziţii va creşte în perioada următoare, pe de o parte prin tranzacţii generate de stat, care vrea să-şi monetizeze în special participaţii minoritare, şi pe de alta ca urmare a interesului investitorilor străini de a profita de preţurile mai mici ale unor companii româneşti, afirmă Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.
El spune că şi pe piaţa bancară, care înregistrează un număr relativ mare de jucători în condiţiile în care nu creşte, sunt de aşteptat achiziţii şi consolidări mai degrabă decât restructurări abrupte, individuale.
Radu estimează că în următorii trei - cinci ani sectorul corporate va aduce cel mai mult business pentru bănci, în timp ce profitabilitatea din anii trecuţi a segmentului de retail "nu mai este acolo".
"Vrem să creştem în continuare în zona corporate pentru că aici lucrurile se vor mişca mai repede. Vrem să devenim lider pe piaţa serviciilor pentru companii", a declarat şeful UniCredit.
La sfârşitul trimestrului I banca a urcat pe locul 5 în clasamentul celor mai mari instituţii de credit după active, cu 20 mld. lei, întrecând CEC Bank.
Radu explică în acest context desemnarea lui Gianfranco Bisagni, fost şef al sucursalei UniCredit din Hong Kong, ca vicepreşedinte executiv pe divizia de corporate banking a UniCredit Ţiriac Bank. De asemenea, Ciprian Păltineanu, cu experienţă la Credit Suisse sau UniCredit CAIB, a fost numit şef al recent înfiinţatei divizii de Financing&Advisory, specializată în finanţări structurate, sindicalizări, fonduri europene.
"Economia trece printr-o perioadă dificilă şi avem nevoie de o echipă de management puternică pentru a putea creşte businessul. Bisagni cunoaşte bine grupul, ceea ce este foarte important pentru un manager de corporate banking pentru a putea oferi clienţilor beneficiile lucrului cu un grup bancar internaţional."
Radu susţine că UniCredit Ţiriac Bank are o situaţie financiară stabilă care îi permite să continue să dea credite. "Împingem cât putem creşterea creditării."
În actuala perioadă banca se concentrează pe sectorul public, pe marile companii cu capital de stat, aşteptându-se ca acestea să genereze cele mai multe tranzacţii şi să facă cele mai multe investiţii.
Responsabil cu zona clienţi mari locali şi sector public este Şerban Tănăsescu, fiul fostului ministru al finanţelor Mihai Tănăsescu, care a lucrat anterior la UniCredit CAIB şi la Deutsche Bank.
Cât priveşte sectorul privat, şeful UniCredit spune că pentru menţinerea susţinerii din partea băncii este foarte importantă "atitudinea capitalistului român", care ar trebui să-şi susţină propriul business, dar în multe cazuri este în continuare mai interesat de conservarea stilului de viaţă privat.
"Multinaţionalele s-au ajustat rapid aducând capital şi reducând dependenţa de finanţarea bancară, în timp ce companiile româneşti nu au reuşit performanţe asemănătoare. Nimic nu poate compensa prezenţa acţionarului şi suportul cu capital prin care să ne arate că are încredere în business şi este dispus să investească în continuare."
Deşi are mai mulţi clienţi companii în restructurare, UniCredit nu este interesată nici să preia acţiuni, nici să se implice direct în managementul firmelor respective.
"Preferăm să nu ne implicăm în partea de management. Putem să aducem manageri din afară sau dacă este cazul investitori interesaţi să vină cu capital."
Radu consideră că românilor care conduc firme autohtone nu le lipsesc nici aptitudinile manageriale, nici cunoaşterea pieţei, ci o înţelegere mai bună a zonei financiare.
Noul credit ipotecar în lei nu e profitabil, dar vrem să generăm cerere
Creditul ipotecar în lei lansat recent de UniCredit la o dobândă formată din rata interbancară ROBOR la trei luni revizuibilă la sfârşitul fiecărui trimestru plus 3,25% nu este profitabil, însă banca încearcă astfel să genereze cerere, spune Răsvan Radu.
"Vrem să avem un credit ipotecar în lei cu dobândă sub 10% pe an, astfel încât lumea să ştie că există şi varianta finanţării în moneda naţională. Cele mai importante solicitări de credite pentru locuinţe vor rămâne în euro, însă credem că pe măsură ce dobânda de refinanţare va mai scădea şi va reveni nevoia de credite, vom putea genera şi o anumită cerere pentru lei, mai degrabă pe termen mediu." Din cauza crizei, data intrării României în zona euro se va amâna probabil dincolo de 2015.