Consiliul Concurenţei dă liber la „turnat“ parteneri de afaceri. Cine „ciripeşte“ primul este iertat

Consiliul Concurenţei a acordat prima "clemenţă", în cazul unei înţelegeri de tip cartel, iertând pe cineva implicat în această afacere pe care, mai apoi, a denunţat-o.

Acest tip de aranjament numit "ofertă condiţionată", iniţiat în septembrie 2009, presupune să-ţi denunţi partenerii implicaţi în afaceri grave care încalcă concurenţa, beneficiind fie de iertarea totală, fie parţială din partea Consiliului, în funcţie de graba cu care te prezinţi în faţa inspectorilor de concurenţă.

"Vii la noi cu elemente care care să ne ajute să-i prindem pe alţii, iar noi nu te penalizăm. Clamenţa poate fi totală, dacă te prezinţi primul, sau parţială, îţi diminuăm amenda cu 50%, dacă vii al doilea. Deocamdată am încheiat o primă înţelegere de acest fel", a declarat ieri pentru ZF Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Amenzile pe care Consiliul Concurenţei le dă pot atinge 10% din cifra de afaceri a unei companii. Cea mai mare amendă pe care Consiliul a dat-o a privit o înţelegere de tip cartel pentru fixarea preţurilor între principalii producători de ciment din România - Lafarge Romcim SA, Holcim (România) şi Carpatcement Holding SA. Amenda a fost de peste 28 de milioane de euro pentru cei trei producători. Se întâmpla în 2005.

Ce ar determina un om de afaceri să iasă

dintr-o înţelegere nu tocmai curată şi să-şi denunţe partenerii? "Poate îi este frică să nu fie el denunţat înainte. Sau se poate schimba managementul unei companii, iar noul director să se ia cu mâinile de cap gândindu-se la ce a găsit acolo. Astfel de înţelegeri sunt frecvente în Occident şi sunt răsplătite prin ştergerea amenzii, pentru că ţi se dă totul pe tavă. În afară de înţelegerea încheiată mai avem şi alte oferte", a afirmat Chiriţoiu. El nu a dorit să dezvăluie domeniul în care s-a realizat înţelegerea, pe motiv că investigaţia este în curs, iar strategia este să nu afle cel denunţat ce i se pune la cale.

Pe de altă parte, ieri, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au semnat cu autorităţile de supraveghere a achiziţiilor publice din România - Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) - protocoale de colaborare pentru crearea unui sistem prin care să fie depistate mai repede eventualele aranjamente între firme pentru trucarea unor licitaţii publice.

Potrivit lui Chiriţoiu, acest lucru va ajuta Consiliul să descopere înţelegerile neconcurenţiale dintre firme şi situaţiile în care la unele licitaţii sunt încălcate principiile liberei concurenţe. "Vom face o bază de date comună în care noi vor avea acces la toate documentele pe care le folosesc cei de la ANRMAP în anchetele lor. Vom putea să descoperim mai uşor cazuri precum cel de la Ministerul Apărării unde am constatat că, deşi la licitaţii participau trei firme diferite, ofertele erau depuse de aceeaşi persoană", a declarat Chiriţoiu.

Potrivit Cristinei Trăilă, preşedinta ANRMAP, vor fi excluşi din licitaţii aceia care sunt în conflict de interese - au rude de până la gradul patru cu autorităţile contractante.

Ofertantul va trebuie să prezinte, în viitor, lista cu întreprinderile afiliate - putând fi depistate astfel, susţine Trăilă, situaţiile în care la o licitaţie sunt prezente mai multe firme, dar, practic, totul se rezumă la o înţelegere între o firmă şi filialele ei.

Suspiciune de trucare a licitaţiilor la Romgaz

Consiliul Concurenţei a anunţat ieri că a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între agenţii economici implicaţi în licitaţiile organizate de Romgaz Mediaş şi Transatlantic Worldwide România Bucureşti, pentru atribuirea contractelor de servicii de foraj. Amenda pe care o riscă Romgaz, companie deţinută de stat, poate ajunge la 1% din cifra de afaceri. Totodată, Consiliul a informat că a declanşat şi o investigaţie pe piaţa locală a lucrărilor de instalaţii de utilizare a gazelor naturale din oraşele Turnu Măgurele, Alexandria, Giurgiu şi Olteniţa. Investigaţia vizează o posibilă înţelegere între 11 agenţi economici cu privire la stabilirea unui tarif unic de prestare a acestor servicii.