La un PIB în stagnare, orice procent de deficit se adaugă la datorie

Perpetuarea unui deficit bugetar enorm începe să împingă rapid în sus datoria publică, ponderea acesteia crescând rapid într-un Produs Intern Brut (PIB) aflat în stagnare.

Datoria publică, singurul indicator macro la care România arăta bine, s-a înscris pe o pantă rapidă de creştere, în condiţiile în care statul s-a împrumutat anul trecut pentru a salva sectorul privat, iar acum nu reuşeşte să îşi ajusteze cheltuielile, în timp ce veniturile rămân în scădere în lipsa unei reveniri a economiei. Cu o asemenea situaţie se confruntă Grecia, unde datoria a urcat la 115% din PIB la sfârşitul anului trecut, iar combinaţia dintre dobânzile înalte şi o economie în contracţie fac sarcina rambursării aproape imposibilă. De altfel, investitorii iau tot mai serios în calcul un scenariu în care Grecia va cere ştergerea unei părţi a datoriei.

"Deficitul bugetar este principalul factor care influenţează stocul datoriei publice şi aici trebuie acţionat. Cu un deficit bugetar de 7%-8%-10% din PIB, datoria publică creşte foarte repede şi ne îmbătăm cu apă rece spunând că nivelul este încă mic", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Doar în luna martie datoria publică totală a urcat cu 10 mld. lei (2,4 mld. euro), ajungând la un nou vârf istoric, de 165 mld. lei (40 mld. euro). Astfel, datoria publică reprezintă 30,6% din PIB, faţă de 21,8% la sfârşitul lui 2008. Saltul datoriei din martie a fost alimentat de tragerea tranşelor din împrumutul de la FMI (2,4 mld. euro, din care jumătate a mers la BNR şi jumătate la Trezorerie), UE (cu 1 mld. euro care a intrat tot în contul Trezoreriei) şi emisiunea de euro-obligaţiuni, de 1 mld. euro.

În primele trei luni ale anului datoria statului s-a majorat cu 17 mld. lei (circa 4 mld. euro). Aceasta înseamnă că datoria ar putea să mai crească cu 12 mld. euro până la sfârşitul anului, la 52 mld. euro, corespunzător unui nivel de circa 43% din PIB.

Tratatul de la Maastricht prevede un plafon de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru deficitul bugetar şi de 60% pentru datoria publică.

Deficitul bugetar a urcat doar în luna mai cu un miliard de euro, până la 4,4 mld. euro, reprezentând 3,2% din PIB, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a arătat la sfârşitul vizitei din mai că deficitul bugetar ar putea să urce la 9% din PIB, în lipsa unor măsuri de reducere de cheltuieli, în condiţiile în care şi creşterea economică pentru anul acesta a fost revizuită. Astfel, PIB-ul estimat pentru 2010 a fost corectat de la 534 mld. lei la 510 mld. lei. Guvernul s-a angajat să reducă cu 25% cheltuielile cu salariile şi cu 15% pe cele cu pensiile, măsuri prin care speră să facă economii de 2% din PIB. Franks a afirmat că, prin ajustarea cheltuielilor publice, deficitul ar putea coborî la 6,8% din PIB, faţă de 7,4% în 2009, acest nivel fiind asumat de Guvern în scrisoarea de intenţie trimisă board-ului FMI. UE a acordat României păsuire până în 2012 să îşi ajusteze deficitul bugetar, considerând că deviaţia s-a produs din cauza căderii mult mai dure a economiei decât se anticipase. "În doi-trei ani riscăm să ajungem cu datoria la 60% din PIB, trebuie să reducem rapid cheltuielile bugetare", spune Dumitru. El apreciază că investitorii ar putea fi reticenţi să finanţeze datoria României, chiar dacă nivelul este redus, din cauza altor riscuri specifice economiilor emergente.

Presiune pe termen scurt

Anul acesta România are de plătit rate de dobânzi şi principal în contul datoriei publice reprezentând 9 mld. euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în condiţiile în care stocul datoriei era la sfârşitul lui 2009 de 35 mld. euro.

"Noi avem un profil al scadenţelor destul de problematic, cu excepţia împrumutului de la FMI majoritatea scadenţelor fiind scurte. Astfel, avem un serviciu de rambursare destul de mare, deşi stocul datoriei nu este mare", apreciază Dumitru. Practic, aceasta înseamnă că Trezoreria este obligată să găsească mereu investitori interesaţi să îi cumpere titlurile, pentru a putea să rostogolească datoria istorică. Finanţele au de rambursat în fiecare lună 2-4 mld. lei doar în contul titlurilor de stat în lei emise în trecut. În 2009 şi 2010 statul s-a împrumutat în special pe termen scurt, de sub un an, investitorii fiind reticenţi să îşi imobilizeze banii în plasamente pe perioade mai lungi.