Dobânzile urcă iar la lei şi la euro

Indicatorii de pe pieţele monetare interbancare - atât pe plan local, Robor, cât şi în zona euro, Euribor - sunt din nou în creştere după ce coborâseră considerabil în primăvară, ceea ce înseamnă că şi clienţii care au credite al căror cost este legat de aceştia vor avea de suportat rate mai mari.

"În momentul de faţă este un sentiment negativ la nivel global care aduce neîncredere în pieţele financiare şi se manifestă prin curs, dobânzi şi primele de risc de ţară. Să sperăm că nu vom mai ajunge la nivelurile de prime de risc de ţară din perioada Lehman Brothers, pentru că inevitabil se va simţi şi în costul suportat de clienţi pentru finanţare", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Dobânzile la care băncile îşi împrumută lei între ele pe piaţa monetară interbancară de la Bucureşti au urcat din nou la niveluri de 6%-7% pe an, după ce coborâseră susţinut în prima parte a anului, atingând minime de 3%-4% pe an, în aprilie. Aceasta după ce BNR a redus lichidităţile disponibile pe piaţa interbancară, odată cu reapariţia în mai a presiunilor de depreciere a leului.

În paralel, prima de risc de ţară percepută pentru România (aşa-numitele cotaţii CDS, credit default swap) a urcat la 350/390 de puncte de bază, faţă de niveluri de circa 200-250 de puncte în primăvară. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plăteacă o primă de 35.000 de euro pentru a asigura obligaţiuni româneşti de un milion de euro împotriva riscului de neplată.

O tendinţă similară se vede chiar şi în cazul dobânzilor la care băncile europene îşi împrumută euro între ele, după ce bancherii au reînceput să se suspecteze reciproc în privinţa calităţii bilanţurilor, pe fondul discuţiilor privind capacitatea unor state din Uniunea Europeană de a-şi respecta angajamentele de plată. Băncile sunt printre cei mai mari deţinători de titluri de stat, iar intrarea în incapacitate de plată a unui emitent le-ar afecta dramatic valoarea plasamentelor făcute.

Rata lunară la un credit de 20.000 de lei sare cu 5%

Indicatorul Robor pentru maturitatea de trei luni - care reflectă dobânzile percepute de bănci pentru leii împrumutaţi pe trei luni şi este folosit ca index principal în stabilirea costurilor pentru clientelă - a urcat în prezent la 6,8% pe an, după ce în aprilie atinsese un minim al anului de 4,7% pe an. În ianuarie, indicatorul era la 10,4% pe an. În acest timp, dobânda-cheie a BNR - la care băncile pot obţine împrumuturi de refinanţare- a coborât de la 8% pe an la 6,25% pe an. Pentru clienţii care au costul creditelor calculat în funcţie de indicii de piaţă - cum este Robor trei luni- aceasta înseamnă o creştere cu circa două puncte a dobânzii.

Spre exemplu, la un credit de 20.000 de lei, rambursabil în cinci ani, cu dobânda calculată în funcţie de Robor plus o marjă de cinci puncte procentuale, costul urcă de la 9,7% pe an la 11,8% pe an. Astfel, rata lunară urcă de la 422 de lei la 443 de lei, adică cu 5%.

BNR stabilizează cursul, dar lasă dobânzile să fluctueze

Băncile mari au ajuns să afişeze dobânzi de 6,3% pentru atragerea de depozite pe termene mai lungi de o lună, adică peste rata-cheie a BNR de 6,25% pe an, în timp ce la sumele împrumutate dobânzile sar de 7% pe an. Cu toate acestea, dealerii spun că plasamentele se fac doar pe perioade foarte scurte, majoritatea tranzacţiilor fiind cu maturitatea de o zi. Pentru perioadele mai lungi de o lună lichiditatea pieţei este aproape de zero. În primăvară BNR lăsase lei în exces pe piaţă, forţând coborârea dobânzilor la 2%-4% pe an, pentru a face plasamentele în lei mai puţin atractive, în condiţiile în care atunci cursul se aprecia. Din mai BNR a trebuit însă să contracareze presiunile de creştere a cursului, iar pentru asta a creat o secetă de lei pe piaţă.

"Până pe 15 iunie, când va fi votată moţiunea de cenzură, dobânzile vor rămâne volatile şi orice mişcare a cursului va fi reflectată în evoluţia ratelor pe piaţa monetară", spun şi analiştii Piraeus Bank.

Ionuţ Dumitru afirmă că este important ca România să pună în practică măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare pe care şi le-a asumat în faţa Fondului Monetar Internaţional. "Mingea este în terenul nostru. Este important să ducem la bun sfârşit angajamentele asumate, altfel pieţele ne vor penaliza. Turbulenţele la nivel local nu ar face decât să scoată în evidenţă România ca un caz negativ", spune Dumitru.

Mai multe bănci, de la jucători mari precum Banca Transilvania, la RBS şi Carpatica, o bancă de talie mică, au anunţat de la începutul lunii majorări ale dobânzilor plătite la depozitele clienţilor, atât la lei, cât şi la euro.