Cine sunt cei noua cavaleri ai Constitutiei care au in mana soarta Romaniei

Soarta legilor austeritatii elaborate de Guvern va fi la mana Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), daca Executivul va rezista celor doua motiuni de cenzura ce vor fi introduse saptamana viitoare de PSD, dupa angajarea raspunderii in Parlament.

Lupta pentru desemnarea de catre Legislativ a doi noi judecatori la Curtea Constitutionala capata valente dramatice prin prisma acestei situatii fara precedent: declararea ca neconstitutionale a legilor privind reducerea salariilor si a pensiilor ar surpa temelia oricarei incercari de a reduce cheltuielile publice in modul decis de Guvern; orizontul si asa vag al politicilor guvernamentale ar deveni de-a dreptul opac, iar soarta Cabinetului, abia scapat din capcana motiunilor, de-a dreptul penibila.

PSD a anuntat ca va ataca cele doua legi la Curtea Constitutionala. Iar in aceasta luna au expirat sau expira mandatele a trei judecatori de la Curtea Constitutionala - presedintele Ioan Vida si judecatorii Nicolae Cochinescu si Petre Lazaroiu. Acesta din urma a fost reconfirmat de presedintele Traian Basescu miercuri (el neavand pana la acel moment mandat intreg, ci doar inlocuindu-l pe Petre Ninosu, decedat in urma cu doi ani).

Cei noua judecatori ai Curtii sunt desemnati de Presedintie (trei judecatori), Senat (trei judecatori) si Camera (trei judecatori). In situatia de fata, fiecare institutie desemneaza cate un judecator.

Ca niciodata insa, la Camera si la Senat, lucrurile s-au blocat. In traditia de 18 ani a Curtii Constitutionale, numirea judecatorilor se facea in urma unei intelegeri intre partide. Insa acum puterea si opozitia si-au desemnat propriii candidati.
La Senat candideaza cu sanse majore Teodor Melescanu (fost ministru de externe in guvernul PDSR si al apararii in guvernul PNL - propus de PNL), in vreme ce Antoanella Motoc (propusa de PDL) nu a obtinut in Comisia juridica niciun vot. La Camera, Valer Dorneanu (fost ministru social-democrat si presedinte al Camerei Deputatilor - propus de PSD) l-a invins intr-un prim vot pe Stefan Minea (propus de PDL).

Daca saptamana viitoare cei doi vor fi reconfirmati la vot, un lucru foarte probabil, atunci fragilul "echilibrul" putere-opozitie la Curtea Constitutionala va fi rupt.
Este impropriu sa spui ca la Curtea Constitutionala unii judecatori tin cu un partid sau cu altul, cu puterea sau opozitia. Judecatrorii sunt, sau ar trebuie sa fie, impartiali - ei pazesc Constitutia, sunt deasupra tuturor. Insa realitatea nu poate fi eludata. Fata de ceea ce ar trebui - anume ca judecatorii sa fie la o distanta de ani lunina de sfera politica - majoritatea dintre ei provin din lumea politica.
Pe presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida, caruia ii expira mandatul, istoria l-a plasat alaturi de "avatarurile" PSD (a fost expert in Comisia constitutionala a CFSN/CPUN, profesor la SNSPA, o scoala politica apropiata in trecut de PDSR), dar a ajuns la CCR cu sprijinul PD, drept urmare era apropiat de acest partid.
Ion Predescu, unul dintre cei mai influenti judecatori ai Curtii Constitutionale, provine din PSD. A fost unul dintre cei mai longevivi senatori ai acestui partid - din 1990 pana in 2004, cand a fost numit la CCR pentru un mandat de noua ani. A fost scurta vreme si ministru PDSR al justitiei si spaima opozitiei in Comisia juridica a Senatului.

Judecatorul Nicolae Cochinescu a fost procurorul general (1996-1997) numit de Ion Iliescu - este acel procuror general in mandatul caruia au fost depuse cele mai multe recursuri in anulare impotriva sentintelor de retrocedare a caselor nationalizate. Or, Iliescu a fost cel mai mare adversar al retrocedarii proprietatilor, iar Cochinescu l-a ascultat orbeste.
Acsinte Gaspar, propus de PSD, a fost ministru si parlamentar al acestui partid, apropiat de Ion Iliescu. Aspazia Cojocar a fost propusa de PSD, fara a avea insa legaturi foarte stranse cu acest partid.

De cealalta parte, judecatorul Puskas Valentin-Zoltan a fost propus de UDMR, aflat acum la guvernare, iar Augustin Zegrean si Petre Lazaroiu, de Traian Basescu.
Singurul judecator de la Curte propus de PNL este Tudorel Toader. Iar PNL este acum intr-o opozitie inversunata fata de Traian Basescu si Guvern.
Prin numirea lui Melescanu in locul lui Vida, "partida" lui Basescu ar pierde un om, iar prin numirea lui Dorneanu in locul lui Cochinescu "partida opozitiei" si-ar conserva o pozitie. Ceea ce parea un echilibru fragil la Curtea Constitutionala - cinci judecatori apropiati actualei opozitii si patru puterii - s-ar rupe. Am avea de-a face cu sase judecatori apropiati opozitiei si doar trei puterii.

Cat de descatusati de orice constrangere vor fi acesti judecatori pentru a judeca o situatie atat de tulbure juridic precum cea care li se va ridica in fata - anume restrangerea unor drepturi (taierea pensiilor) din motiv de siguranta nationala - motivul invocat de Guvern? Pentru ca majoritatea juristilor cred ca acest motiv este de-a dreptul penibil si un bun temei ca cele doua acte normative sa fie declarate neconstitutionale.
Asadar, chiar daca in actuala situatie balanta de la Curtea Constitutionala inclina spre opozitie (cinci la patru in favoarea sa), pentru putere situatia este de preferat celei in care sase judecatori vor fi fost propusi de partidele de opozitie. De aici incercarea din aceasta saptamana a PDL de a bloca numirile la Curte.

Matematic, balanta actuala inclina in favoarea judecatorilor propusi de partidele aflate acum in opozitie. Insa, in cel putin trei situatii majore, Curtea a fost de partea presedintelui Traian Basescu. In 2007, la momentul suspendarii din functie a presedintelui, Curtea a sustinut ca nu exista temei pentru acest lucru. Apoi, dupa ce i-l refuzase initial, i-a dat sefului statului drept de veto la numirea ministrilor (in timpul guvernarii Tariceanu), desi in Constitutie nu este inscris acest lucru - si multi constitutionalisti au acuzat Curtea ca a incalcat insasi Constitutia adaugand la lege. Mai apoi, Curtea a respins cererea PSD de repetare a alegerilor prezidentiale din 2009.
Cat priveste Guvernul, nu intotdeauna el a avut parte de clementa Curtii. Un singur episod: ordonantele de urgenta (ale guvernelor Tariceanu si Boc) de amanare a majorarii salariilor profesorilor au fost declarate neconstitutionale (pe motiv ca amanarea majorarii salariilor nu era o urgenta, drept urmare nu puteau fi emise ordonante de urgenta in aceasta situatie), iar Guvernul a fost obligat sa plateasca retroactiv salarii majorate.
Ce va face Curtea in situatia in care va trebui sa judece constitutionalitatea legilor de reducere a pensiilor si a salariilor?

Dupa modificarea Constitutiei, in 2003, Curtea Constitutionala a capatat puteri cum nu are nicio institutie in statul roman. Toate legile importante, toate conflictele dintre institutiile statului, au trecut, in ultimii ani, prin ciurul strans al Curtii Constitutionale.
Prin eliminarea articolului care prevedea ca Parlamentul poate infirma deciziile Curtii, acestea au devenit executorii. Nimeni nu poate ridica nici cea mai mica obiectie fata de o decizie a Curtii, oricat de absurda ar fi, presupunand ca asa ceva s-ar putea intampla. Dar situatia din timpul Guvernului Tariceanu cand, printr-o hotarare, CCR a spus ca presedintele nu are dreptul de veto la numirea ministrilor, iar prin alta, la cateva luni distanta, ca are, arata ca, la Curtea Constitutionala se poate intampla orice.