Bancherii se indatoreaza din nou din strainatate pe termen scurt

Cresterea a aparut inclusiv pe fondul reorientarii unor surse atrase pe termen lung catre scadente mai scurte, soldul datoriei pe termen lung scazand pentru prima data de la sfarsitul anului 2008. Analistii spun ca reorientarea spre scadente scurte poate indica o inrautatire a perceptiei de risc din partea finantatorilor straini.

Datoria externa privata acumulata de banci si companii continua sa reprezinte mai mult de jumatate din datoria externa totala a Romaniei, insa ritmul de crestere s-a atenuat semnificativ, semnale de alarma venind acum dinspre sectorul public a carui indatorare a accelerat.

In primavara lui 2009, statul a contractat un imprumut extern de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala tocmai pentru a compensa o blocare a refinantarii datoriei externe pe termen scurt contractate de sectorul privat.

"O explicatie posibila pentru reducerea datoriei pe termen lung ar fi aceea ca riscurile sunt considerate inca prea mari, avand in vedere contextul international, astfel ca se prefera acordarea de finantari pe termene scurte, insa nu exista certitudini", spune Catalina Molnar, senior economist la RBS Bank Romania.

Riscurile s-au atenuat in ultimii doi ani ca urmare a extinderii scadentelor pe termen mediu si lung si a diminuarii datoriei externe pe termen scurt.

Indatorarea externa s-a mutat incepand de anul trecut de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental. In consecinta, cea mai mare amenintare ramane viteza de crestere a datoriei externe si a celei publice interne in contextul mentinerii ineficientei sectorului public.

Bancile aveau la sfarsitul primului trimestru o datorie externa de 21,6 mld. de euro, in usoara crestere fata de nivelul de la finele anului trecut. Acesta a fost primul trimestru in care bancile si-au majorat datoria externa de la sfarsitul anului 2008, cand se inregistrase un varf istoric de aproape 25 de miliarde de euro. Datoria pe termen lung a institutiilor de credit a coborat cu aproape 350 mil. euro fata de finele anului trecut, la 15 mld. euro.

Grupurile financiare straine cu expunere in Romania si-au luat angajamentul fata de FMI ca vor mentine finantarile acordate pe plan local si chiar vor oferi sprijin prin capitalizari daca este cazul.

La nivelul companiilor s-a inregistrat in primul trimestru cresterea atat a imprumuturilor atrase din afara pe termen scurt, cat si a celor pe termen lung.

"Reintrarea pe un trend ascendent a datoriilor companiilor nonfinanciare indica doua lucruri. Pe de-o parte, faptul ca se redreseaza comertul international si ca s-a relaxat in privinta constrangerilor de lichiditate, in conditiile gradului de incertitudine si aversiunii la risc mai mici. De asemenea, indica o reluare a activitatilor de productie, care ar putea insemna ca restructurarea datoriilor s-a temperat", a comentat Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac.

Datoria externa totala a facut un salt de 6 mld. de euro, fata de sfarsitul anului trecut, la 86 mld. euro.

Deficitul bugetar urca datoria externa

Din cauza necesitatilor in crestere ale statului de a se imprumuta pentru a-si acoperi cheltuielile, deficitul bugetar a crescut amenintator, reflectandu-se si in datoria externa totala.

Datoria externa a sectorului guvernamental a urcat in primul trimestru cu aproape 30%, la 17,4 mld. de euro. La nivelul datoriei pe termen lung s-a inregistrat o crestere cu 3,3 mld. de euro, dar si datoria pe termen scurt s-a dublat, la 1,1 mld. euro.

Cresterea datoriei externe in primele trei luni ale anului a venit in principal pe fondul intrarii transelor de la FMI si Comisia Europeana, de 2,4 mld. de euro si respectiv 1 mld. euro, precum si a eurobondurilor in valoare de 1 mld. euro lansate de Romania.

"Datoria in zona autoritatii monetare si a sectorului guvernamental a avut cele mai mari cresteri in primul trimestru, in special pe termen lung. Evolutia a fost indusa de alocarea transelor de la FMI si Comisia Europeana, precum si de lansarea eurobondurilor. Cresterea datoriei externe va veni, in continuare, preponderent de la sectorul public", mai spune Catalina Molnar. Din totalul de circa 12 mld. euro primite de Romania de la FMI, UE si Banca Mondiala, 7,1 mld. euro au mers direct la BNR pentru consolidarea rezervei, iar 4,9 mld. euro au mers la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetar.

La nivelul autoritatii monetare, datoria externa a crescut in primul trimestru cu 1,4 mld. de euro, la 7,1 mld. euro.

"Pentru autoritatea monetara cresterea a fost generata mai ales de intrarea banilor din transele de la FMI, in timp ce cresterea datoriei pentru sectorul public a provenit din transele din imprumutul extern, dar si din emisiunea de eurobonduri", a spus Pal.

Analistii anticipeaza ca indatorarea sectorului guvernamental va creste in continuare cel mai mult, avand in vedere necesitatile de finantare mari determinate de situatia fiscala precara. Anul trecut, deficitul bugetar a urcat pana la 7,4% din PIB, iar in 2010 Guvernul trebuie sa se incadreze intr-o tinta de deficit de 6,8% din PIB, potrivit conditiilor renegociate cu FMI in cadrul acordului de finantare externa. Si datoria publica a crescut in 2009 intr-un ritm alert pentru ca statul s-a imprumutat masiv atat la bancile locale, cat si la institutiile financiare internationale pentru a compensa scaderea veniturilor la buget. Totusi, ponderea datoriei publice in PIB ramane in jurul a 30%, la jumatate din limita impusa la nivel european.

Molnar considera ca majorarea datoriei externe va fi indusa de cresterea datoriei pe termen mediu si lung, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv. "Pana la finalul anului, cresterea datoriei externe va proveni in special din obligatii asumate pe termen lung si pe segmentul guvernamental, din restul transelor intrate prin acordul extern", afirma si economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.