UE a fost nevoita sa intervina cu 750 mld. euro pentru ca pietele nu mai functionau, spune seful BCE

Autor: Andreea Neferu 16.05.2010

Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a apreciat ca tarile din zona euro au nevoie de un "salt cuantic" in ceea ce priveste modul in care isi stabilesc si isi supravegheza bugetele de stat.

"Este nevoie de un salt cuantic in guvernarea zonei euro. Trebuie realizate imbunatatiri pentru a preveni un comportament negativ si pentru a asigura sanctiuni reale si efective in cazul unor brese", a declarat Trichet intr-un interviu publicat in editia online a revistei germane Der Spiegel.

Presedintele BCE a vorbit si despre evenimentele care i-au determinat pe liderii europeni sa puna pe masa un plan de asistenta financiara in valoare de 750 mld. euro. "O serie de piete nu mai functionau corect; intr-o anumita masura, semana cu situatia de la mijlocul lui septembrie 2008, dupa falimentul Lehman Brothers", potrivit lui Trichet, care a mai spus ca demersurile BCE vor ajuta anumite segmente de piata sa functioneze mai normal si ca nu poate fi vorba de relaxare cantitativa.

Totodata, el a respins vehement posibilitatea ca moneda euro sa fie atacata speculativ.

Euro s-a depreciat din cauza guvernelor

"Nu este un atac asupra euro. Are legatura cu statele si, in consecinta, cu stabilitatea financiara a zonei euro. Este clar ca principala responsabilitate a europenilor este sa ia masuri adecvate pentru a inlatura tensiunile severe ce au izbucnit in Europa", a spus Trichet.

In viziunea lui, guvernele europene sunt responsabile pentru deprecierea euro in mai mare masura decat pietele monetare.

Trichet a aparat proiectul european de uniune monetara, spunand ca o moneda ce reuseste sa-si mentina valoarea in linie cu definitia proprie privind stabilitatea preturilor - o inflatie anuala de sub 2% sau aproape de 2% - pe o perioada de 12 ani este o moneda care inspira incredere.

El a incercat de asemenea sa dea o replica criticilor care au acuzat BCE ca a cazut prada presiunilor politice, dupa ce criza datoriilor din Grecia a alimentat speculatiile ca zona euro s-ar putea sparge.

Desi cele 16 state care utilizeaza in mod oficial moneda euro impart aceeasi politica monetara, fiecare tara are autonomie de decizie in privinta deciziilor pe plan fiscal. Din acest motiv, deficitul bugetar al Greciei a putut urca vertiginos la aproape 14% din PIB, de peste patru ori mai mult decat limita permisa de Uniunea Europeana.

BCE nu renunta la independenta

Trichet a respins sugestiile potrivit carora BCE a renuntat la independenta sa, acceptand sa achizitioneze obligatiuni ale statelor cu probleme. "Este ridicol. Cine a fost slab in ultimele luni? Cu siguranta nu BCE. Guvernele, care au avut datorii uriase, au fost slabe", a spus Trichet, precizand ca institutia europeana ia decizii luand in considerare propriile evaluari si nu recomandari ale guvernelor, ale pietelor sau ale partenerilor sociali.

BCE intentioneaza sa "sterilizeze" toate obligatiunile pe care le va cumpara cu ajutorul unor lichiditati reabsorbite, pentru a preveni riscul aparitiei inflatiei.

"Este mai mult decat clar ca incepand cu septembrie 2008, am avut de infruntat cele mai dificile probleme de dupa al Doilea Razboi Mondial, poate chiar de dupa Primul Razboi Mondial. Am experimentat si experimentam in continuare timpuri dramatice", a marturisit Trichet.

Grecia nu se da batuta

Presedintele BCE a exclus posibilitatea unui exit al Greciei din zona euro, in conditiile in care tara sud-mediteraneana imparte un "destin comun" cu celelalte state ce folosesc moneda euro.

Statele din zona euro, alaturi de Fondul Monetar International, au anuntat in urma cu o saptamana ca vor crea un pachet de asistenta financiara in valoare de 750 mld. euro, la care statele ce folosesc moneda euro si care se afla in dificultate vor putea apela. In acelasi timp, BCE a anuntat ca va cumpara obligatiuni guvernamentale, renuntand la criteriile sale destul de restrictive de eligibilitate a titlurilor emise de guverne. BCE nu a precizat o anumita limita pentru aceste achizitii, insa a specificat ca obiectivul acestei masuri este acela de a asigura o mai buna fluidizare a pietei obligatiunilor si nu de a ajuta guvernele.