Magistratii si diplomatii castiga cel mai mult dintre bugetari, medicii si profesorii - cel mai putin. Cum comentati?

In companiile cu capital de stat, despre care Finantele nu au suflat o vorba, sunt 5.120 de angajati care au castiguri de peste 8.000 de lei brut, potrivit unei statistici obtinute de ZF.

Ministerul nu a facut publice informatii nici despre castigurile totale ale celor 400.000 de angajati din companiile de stat si nici despre castigurile salariale ale celor 250.000 de angajati din armata, politie si serviciile secrete.

Numarul angajatilor institutiilor de aparare poate fi extras din numarul total al angajatilor din sectorul bugetar -1.360.000 in martie 2010, minus numarul angajatilor din categoria "proprietate publica de interes national si local" - adica administratie, invatamant, sanatatea si serviciile sociale, care au 1.109.000 angajati. La o medie a salariilor brute pentru aceste categorii de 1.500 de lei, cheltuiala totata a statului este de 6 mld. lei anual, aproximativ 1,2 mld euro.

Nu este limpede asadar nici cum vor fi taxati cu 25% acestia, nici cum se va aplica taxa de solidaritate pentru cei 4.000 de angajati cu venituri mari din companiile de stat, despre care au pomenit in treacat zilele trecute premierul Emil Boc si ministrul de finante Sebastian Vladescu. De la aceasta categorie ar putea sa vina "grosul" economiilor la buget, pentru ca la companiile de stat sunt salarii care pot depasi 10.000 de euro lunar, insa atentia Executivului este concentrata pe marea masa a bugetarilor.

Economii de 2,5 mld euro din salarii si pensii

Guvernul estimeaza ca va reduce cheltuielile de personal din sectorul bugetar, in al doilea semestru al anului, cu 5,39 mld. lei, reprezentand 1,06% din PIB, prin diminuarea cu 25% a salariilor incepand cu 1 iunie. De asemenea, Executivul mizeaza si pe reducerea cu 5,2 mld. lei (1% din PIB) a cheltuielilor cu asistenta sociala, urmare a diminuarii cu 15% a pensiilor si a altor drepturi sociale. Guvernul a calculat si impactul impozitarii suplimentare a veniturilor din drepturile de autor si din impozitarea tichetelor de masa, suma totala care ar urma sa fie obtinuta in urmatoarele sase lunii fiind de 356 mil. lei.

Toate aceste masuri pe care intentioneaza sa le ia Guvernul i-au pus pe jar pe angajatii de la stat si au fost criticate de mediul privat, pentru ca nu sunt echitabile si nu stimuleaza piata muncii.

"O reducere uniforma a salariilor la toate categoriile de bugetari nu ar fi echitabila, deoarece anumite categorii de salariati au deja salarii nejustificat de mici (angajatii din sistemul de sanatate), iar cei de la diverse companii ale statului nejustificat de mari in comparatie cu piata romaneasca a muncii si cu rezultatele slabe ale acestor companii", afima Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.

"La nivelul companiilor de stat salariile sunt duble fata de mediul privat. Daca ar fi aduse aceste salarii la nivelul sectorului privat, s-ar obtine bani si nu ar mai fi nevoie sa se taie pensiile", considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Pe de alta parte, unii politicieni din barca guvernarii considera ca majorarea impozitelor ar fi fost o decizie mult mai buna, care nu ar fi agitat spiritele.

"Nu murea nimeni daca majoram TVA", a sustinut europarlamentarul PD-L Theodor Stolojan, care a criticat modul "extremist" al Guvernului de a "taia" cheltuielile bugetare. "Nu poti sa tai 25% din salarii asa, fara sa faci o analiza, dar acum nu mai avem ce discuta, hotararea e luata si trebuie aplicata", a spus Stolojan, care este numarul doi in partidul de guvernare, dupa Emil Boc.

El a criticat Guvernul si Banca Nationala pentru ca nu ar fi comunicat bine planul de masuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, panicand populatia, si sustine ca membrii Guvernului ar fi trebuit sa se orienteze in alte zone pentru strangerea banilor la bugetul de stat cum ar fi recuperarea datoriilor Rompetrol. "Poate ca proprietarii Rompetrol - compania KazMunai Gaz - ar fi trebuit sa-i dea mai putini bani domnului Patriciu cand au cumparat si sa plateasca de atunci datoria de 600 de milioane de dolari", a afirmat Stolojan, care a fost premierul Romaniei intre 1991 si 1992.

Salarii duble in companiile de stat fata de cele private

Reducerea pensiilor ar trebui regandita de autoritati si chiar s-ar putea renunta la ea, iar ajustarea salariilor ar trebui sa se faca diferentiat, solutia indicata de analisti si patronate pentru taierea cheltuielilor fiind diminuarea semnificativa a salariilor angajatilor de la companiile de stat.

Autoritatile au propus in cadrul negocierilor cu FMI reducerea fondului de salarii bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% si o scadere masiva a subventiilor, in loc de majorarea semnificativa a principalelor taxe, respectiv cota unica si TVA pentru incadrarea in deficitul bugetar de 6,8% din PIB in 2010.

"Cu reducerea pensiilor s-ar putea sa fie o exagerare. Ar putea fi gasite alte cai prin care sa se reduca cheltuielile. S-a ajuns ca cei din sectorul public sa fie platiti mai bine decat in sectorul privat. Ar trebui sa se analizeze cate pensii s-ar da daca salariile din companiile de stat ar fi aduse la nivelul mediu din sectorul privat", a declarat Pogonaru.

Problema tine insa de aspecte juridice, de contractele colective de munca.

Ioan Folescu, directorul general al Electrica, a fost de acord ca angajatii de la stat sunt un fel de functionari publici, insa a adus in discutie faptul ca la mijloc sunt contractele colective de munca, fiind necesara o reglementare oficiala.

Initial nu a fost avuta in vedere reducerea salariilor si in companiile de stat. Insa miercuri premierul Emil Boc a cerut, in sedinta Guvernului, reducerea cu 25% a drepturilor salariale in companiile de stat, inclusiv in Eximbank si CEC, precum si diminuarea suplimentara, cu 20% din total, a cheltuielilor cu bunuri si servicii in ministere, agentii si companii subordonate.

In ceea ce priveste reducerea salariilor, Pogonaru considera ca s-a optat pentru o scadere uniforma din neputinta de pana acum de a se face ceva. "Este vorba de o societate care esueaza in increngatura de relatii stufoase. Ar fi trebuit sa se uite cineva si la schemele de organizare. S-a creat o increngatura, functionarii publici de rang inalt au suitele lor. In sectorul privat nu-ti permiti sefi de birouri cu soferi. Prin desfiintarea multor posturi s-ar castiga."

Economistul-sef al Volksbank considera ca masura de reducere a salariilor angajatilor publici trebuie extinsa si asupra angajatilor de la companiile de stat, deoarece acestia au salariile cele mai ridicate si de cele mai multe ori salariile acestora nici nu se justifica din punctul de vedere al gradului de pregatire si al productivitatii muncii". Astfel, sumele economisite ar fi mult mai mari si nu ar mai fi nevoie de scaderea salariilor doctorilor care si asa sunt foarte scazute in comparatie cu alte tari si raportat la gradul de pregatire si specializare."

Hancila sustine ca ar fi adecvata o ajustare diferentiata a salariilor angajatilor din sectorul de stat tind cont atat de nivelul salarial pe categorii de activitati raportat si la salariul mediu din domeniul privat, cat si de gradul de specializare si dificultatea activitatii prestate.

In ceea ce priveste reducerea pensiilor, Melania Hancila spune ca ar trebui rezolvata in primul rand problema pensiilor speciale pentru a se reduce inechitatea sociala, si apoi reduse pensiile diferentiat in functie de nivelul pensiei pentru a evita saracirea excesiva a pensionarilor.

Cele mai mari salarii de la stat

In topul institutiilor de stat castigul mediu brut cel mai mare este la Consiliul Superior al magistraturii, unde se incaseaza lunar 9.771 de lei. Spre comparatie, la Administratia Prezidentiala, castigul mediu brut este de 3.281 de lei, adica de trei ori mai mic. Cele mai mari sporuri se incaseaza la Ministerul Finantelor, de 890 de milioane de lei lunar si unde castigul lunar mediu brut este de 2.037 de lei, suma dublata de stimulente pana la 4.343 de lei. La Ministerul Muncii, sporurile majoreaza salariile de aproape 4 ori, castigul salarial mediu brut fiind de 2.000 de lei, care ajunge pana la 7.700 de lei.

Peste jumatate din someri nu mai primesc indemnizatie, statul a cheltuit deja 40% din alocatia pe tot anul

Statul a cheltuit in primele trei luni ale anului 40% din banii alocati pentru tot anul pentru plata indemnizatiilor de somaj pe care le-au primit de la inceputul lui 2010 peste 400.000 de someri. Astfel, executia bugetara arata ca, din bugetul total alocat pe 2010 pentru plata ajutoarelor de somaj, in valoare de 1,8 mld. euro, somerii indemnizati au primit peste 720 mil. lei pana la sfarsitul lunii martie.

Datele oficiale mai arata ca din totalul somerilor care primeau ajutor de somaj in luna martie (460.000) aproape 10% intra in categoria absolventilor de facultate, care s-au inscris in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) pentru a primi de la stat o suma in valoare de 300 de lei pe luna pana isi gasesc un loc de munca. "Nu putem face o estimare a economiilor pe care le-ar aduce la buget reducerea indemnizatiilor de somaj, pentru ca inca nu sunt finalizate calculele", spune Silviu Bian, presedintele ANOFM.

In prezent, in Romania exista 738.000 de someri, din care peste 440.000 primesc ajutor de somaj, restul fiind persoane pentru care s-a terminat perioada acordarii indemnizatiei si care nu au reusit sa se angajeze. Rata somajului a scazut totusi in luna aprilie, ajungand la 8,07% de la 8,36% in martie, cand erau peste 765.000 de someri.

In bugetul asigurarilor pentru somaj mai sunt alocate fonduri in valoare de aproape 700 de milioane de lei, pentru plata salariilor angajatilor care fac lucrari comunitare la solicitarea primariilor sau a consiliilor locale si pentru achitarea contributiilor sociale pentru someri. Din acesti bani s-au cheltuit aproape jumatate (341 mil. lei) pana in luna martie. Adelina Mihai