Putine alternative la reduceri de personal si salarii la stat

Autori: Iulian Anghel , Diana Tudor Stoica 10.05.2010

In fata unei situatii pe care nu o mai poate evita, Guvernul trebuie sa traga linie si sa vada adevarul: in ultimii ani, nu doar numarul angajatilor la stat s-a dublat, ci si salariile lor.
Daca acum 10 ani, numarul salariatilor din administratie si aparare era de 143.000, in 2008 numarul lor ajunsese la 217.000. De asemenea si salariile lor au crescut, an de an, cu mult mai mult decat a crescut economia. Va reusi statul sa impinga lucrurile spre pozitia de dinaintea exploziei numarului de angajati si a salariilor lor - in conditiile in care chiar FMI spune ca nu exista alta solutie?
Sorin Minea, presedintele producatorului de mezeluri Angst, o companie cu peste 800 de angajati, spune ca, in acest moment, nu exista certitudinea sa statul va pune in aplicare masurile anuntate de Traian Basescu: "Asteptam sa vedem in urmatoarele saptamani masuri reale, pentru ca daca statul nu va incepe sa faca disponibilizari, sa taie din cheltuieli, sa verifice cum sunt folosite subventiile si sa opreasca cresterea evaziunii fiscale, tot economia va plati la toamna".
El este de parere ca o crestere a taxelor (aceasta este una dintre ideile PSD, ca alternativa la reducerea salariilor) nu va ajuta deloc economia, ci din contra: "Atunci cand nu au lichiditati suficiente, companiile nu maresc preturile, ci taie din costuri, altfel ar intra in faliment".
Insa nu doar numarul de salariati a crescut puternic, ci si lefurile lor. Daca, in 2000, diferenta dintre salariul mediu net castigat de functionari si salariul mediu net pe economie era de aproximativ 45 de euro la cursul mediu anual al BNR, in 2005 diferenta crestea la 115 euro, pentru ca sa ajunga la 335 de euro in 2007 (cand liberalul Varujan Vosganian era ministru al finan telor si cand salariile au inceput sa creasca foarte puternic in administratie).
Varujan Vosganian sus tine ca in perioada cat a fost ministru al finantelor salariile in sectorul public au crescut pentru ca, pe de o parte, economia isi permitea acest lucru, iar, pe de alta parte, multi dintre cei care lucreaza in administratie ar avea studii superioare si acest lucru justifica diferenta dintre salariile medii nete obtinute de functionari si salariul mediu net pe economie. Numai ca aceste cresteri salariale care au explodat in perioada lui Vosganian pun acum la grea incercare bugetul statului.
"Da, am dat salarii mai mari. Daca am avut de dat, am dat!", spune fostul ministru. Vosganian sustine ca actualul guvern ar trebui sa ia bugetul de stat pe 2008, elaborat de cabinetul liberal, si sa il aplice in 2010, pentru a avea un deficit sub 5%.
Asadar, sa se ia bugetul din 2008, dar sa fie eliminate cheltuielile cu Fondul Proprietatea (0,7% din PIB in 2008), cheltuielile catre primarii (0,7% din PIB) si amenzile pentru procesele pierdute ale statului (0,3% din PIB) si se va ajunge la un deficit de sub 5%.
Vosganian crede ca alternativa la reducerea salariilor sunt mai degraba concedierile prin injumatatirea numarului de ministere, prin transformarea directiilor agricole in camere de comert sau a Ministerului Agriculturii in agentie. PSD nu vrea nici el reduceri salariale.
Oamenii de afaceri cred insa ca nu exista alternativa la concedieri. "O crestere a taxelor din partea statului ar fi un gest sinucigas", crede Minea.


Alternativa: PSD, cresterea taxelor; PNL, concedieri

Opozitia vine cu cu propriile-i solutii de depasire a actualului impas. PSD refuza, in continuare, sa accepte scaderile salariale si cele ale pensiilor si ar fi preferat mai degraba cresterea cotei unice si a TVA, insa diferentiat.