Romania pierde 3 mld € anual din subventiile necontorizate pentru agricultori si din piata neagra a alimentelor
Subventiile directe la hectar de peste un mld. euro anual de la UE si bugetul de stat, acordate agricultorilor fie ca si-au lucrat terenul, fie ca nu, nu au fost pana in acest moment monitorizate, efectele investitiilor strict din acest buget nefiind cunoscute de autoritati. Asa se face ca circa 1,7 mld. euro au intrat din 2007 pana acum in buzunarele proprietarilor care si-au lasat terenul parloaga, adica peste 400 mil. euro anual. La aceasta suma se adauga piata neagra a cerealelor si produselor alimentare, estimata de producatori la aproape 3 mld. euro pe an. Produsele vandute fara acte plaseaza Romania pe ultimele locuri in Europa la capitolul productivitate, iar lipsa unei piete pentru micul agricultor face din consumatorul roman un "dependent al hipermarketului". In aceste conditii, cat timp ne va lua pentru a pune pe masa mai mult produse romanesti decat din import?
Exportam vaci, dar apoi platim peste 30 de milioane de euro pe
carnea de vita din import, iar pentru a avea un miel pe masa de
Paste trebuie sa apelam la abatoarele din Bulgaria. Lanturile de
hipermarketuri prefera rosiile din Turcia, in timp ce produsele
locale se strica pe tarabele din piete, pentru ca agricultorii nu
au linii de sortare si ambalare, iar producatorii de cereale isi
vand marfa la negru la preturi foarte mici din lipsa de spatii de
depozitare. Lucrata in "photoshop", imaginea agriculturii romanesti
poate fi corectata in cateva clipe, dar in realitate ne trebuie cel
putin 10 ani pentru ca 60% din produsele pe care le consumam sa fie
romanesti.
Strategia pe termen mediu si lung a sectorului agricol trebuie sa
cuprinda comasarea terenurilor, investitii masive in productia
agricola si cea zootehnica si mai ales in valorificarea acestora
pentru ca rezultatul, cel asteptat de intreaga economie, sa se
vada in cresterea Produsului Intern Brut (PIB). Primul segment, cel
al terenurilor agricole, a fost trecut deja pe lista de prioritati
a ministrului agriculturii. "Pentru rentabilizarea agriculturii
este mai importanta comasarea exploatarii decat a proprietatii. In
primul rand vrem sa incurajam darea in arenda pe termen lung a
terenurilor, asa cum se practica in multe tari europene si ne
gandim sa subventionam costurile de inregistrare a terenurilor in
cartea funciara in cazul schimburilor de teren sau al
tranzactiilor funciare in scopul comasarii", a declarat pentru ZF
Mihail Dumitru, ministrul agriculturii. Mai mult de atat,
autoritatile vor sa incurajeze asocierea in productia agricola si
reorganizarea teritoriului la nivel comunal pentru regruparea
parcelelor in loturi compacte cu sustinere de catre stat a
costurilor de organizare. O schema de ajutor de stat care sa
sprijine cumpararea de teren in scopul comasarii sau chiar vanzarea
terenurilor aflate in proprietatea statului pentru marirea
dimensiunii fermelor familiale sunt alte masuri luate de
autoritati pentru ca terenul agricol sa devina rentabil.
Se cern agricultorii
In ultimii ani, mai multi antreprenori au anticipat potentialul
mare al agriculturii si au inceput sa investeasca in agricultura,
acestora alaturandu-li-se companii straine care nu au mai cumparat
teren in interes speculativ, cum se intampla in urma cu 10-15 ani,
ci pentru a infiinta culturi agricole.
"In ultimii cinci-sase ani, calitatea productiei agricole s-a
imbunatatit. Deja au inceput sa fie agricultori mai mari, ceea ce e
bine pentru productie. Mai mult, o parte dintre agricultori sunt
mult mai atenti la cerintele procesatorilor. Trebuie pompati insa
in continuare bani in agricultura pana cand nu va mai ramane un
metru de teren agricol necultivat", este de parere Constantin
Boromiz, presedintele si unul dintre cei cinci actionari ai
grupului de panificatie Boromir din Ramnicul Valcea, care in 2008
a rulat afaceri de aproape 150 mil. euro. Una dintre masurile pe
care statul trebuie sa le ia, dupa parerea lui Boromiz, este
acordarea creditelor cu dobanda mica strict pentru centralizarea
pamanturilor care demonstreaza ca vor folosi banii in scop
agricol. Si reglementarea legii mostenirii, in sensul ca
pamantul sa nu mai fie impartit intre cinci mostenitori, este o
varianta data de omul de afaceri.
In acest moment, trei sferturi din terenul agricol este lucrat de
gospodarii cu o medie de 3 hectare de teren pe gospodarie si doar
un sfert de ferme mari care detin mii sau zeci de mii de hectare.
Acesta este si motivul pentru care mare parte din productie se
tranzactioneaza la negru, micii agricultori, decapitalizati,
preferand sa o vanda imediat ce au recoltat, direct de pe
camp.
"Pentru a stimula consumul si a diminua piata neagra ar trebui
diminuat TVA-ul la produsele din intreg lantul industriei
alimentare la 5%, atat la lapte, carne, panificatie, cat si la
fructe, castraveti sau loboda. Pe agricultorul roman il sperie
TVA-ul de 19% si atunci prefera sa nu mai produca sau sa nu declare
ce produce. Garantat veniturile vor creste daca evaziunea va
scadea, va creste baza de impozitare si vor scadea si preturile,
ceea ce va determina o crestere a consumului. Pare o idee perimata,
dar statul trebuie sa isi asume acest risc", crede Boromiz. In timp
ce fermierii cer in continuare subventii, ministrul agriculturii
spune ca statul nu trebuie sa investeasca decat in infrastructura
publica si sa intervina doar acolo unde este o nevoie reala de
dezvoltare sau unde exista un esec al pietei. "La noi, nivelul de
competitivitate mai trebuie sa creasca, dar cred ca sunt sectoare
unde se poate functiona cu nivelul subventiilor actuale", afirma
Dumitru, care sustine ca in domeniul agro-alimentar statul poate
interveni numai in sistemele publice de infrastructura care sa
faciliteze atragerea si dezvoltarea sectorului agro-alimentar. Spre
exemplu, statul trebuie sa pompeze bani in infrastructura mare de
management al apei (irigatii, desecari, protectia impotriva
inundatiilor, drumuri agricole si forestiere). Trebuie dezvoltata
si infrastructura de cercetare agricola si de control (laboratoare
de control, testare etc.), in timp ce sectorul privat trebuie sa
investeasca in agricultura si in sectorul de procesare, pentru ca
"agricultura nu inseamna doar productie de cereale", dupa cum spune
Stefan Poienaru, administratorul Agrofam Holding din Fetesti, unul
dintre cei mai importanti jucatori agricoli dupa cifra de afaceri
si suprafata de teren exploatata.
Suntem departe de restul Europei
"Nu ar trebui sa exportam grau, ci sa facem fabrici de prelucrare.
Este la moda bio-combustibilul. Trebuie stimulati financiar cei
care investesc in domeniu, in energie verde, in fabrici de
bioetanol sau biodiesel. Asta duce la dinamizarea pietei. In
prezent, cand recoltam, in iulie-august oferta mare se suprapune
peste cererea mica, ceea ce duce la un pret denaturat. Daca am avea
10 fabrici, cum a facut Ioan Niculae, am vinde doua milioane
jumatate de tone de porumb cu randamente superioare si costuri mai
bune. De asemenea, nu am mai vinde floarea-soarelui si rapita, ci
biocombustibil."
Romania are probleme si la capitolul zootehnie, anual apeland la
importuri masive de carne de pui, porc sau vita. Secretarul de stat
din cadrul Ministerului Agriculturii, Adrian Radulescu, a anuntat
ca tara ar putea incepe sa exporte carne de porc din aceasta vara,
dupa ce Comunitatea Europeana i-a interzis timp de peste trei ani
acest lucru din cauza depistarii unor focare de pesta
porcina.
"Trebuie sa valorificam zootehnia, dar nu neaparat prin mari,
complexe industriale, ci prin parteneriate cu locuitorii satelor",
spune Poienaru. Acelasi lucru se intampla si la legume si fructe
unde producatorii nu au unde sa vanda marfa.
"Din Turcia vin 10 tiruri cu rosii in permanenta, acesta este
motivul pentru care hipermarketurile aleg ca furnizori companiile
turcesti si nu pe cele romanesti. Noi nu putem furniza cantitati
atat de mari pentru ca nu avem depozite, nu avem unde sa ambalam
produsele", completeaza Poienaru, care spune ca trebuie
reconsiderata ideea de "magazin de proximitate", daca
fabricutele pe care trebuie sa se puna accent ar incepe sa produca
mult si ieftin. "Daca am respecta toate aceste masuri, in 10 ani
vom avea pe masa circa 60% produse romanesti", concluzioneaza
Stefan Poienaru.
Costuri mari, productie mica
Lipsa actuala a necesarului de materie prima pentru produsele
alimentare obtureaza insa canalul de comunicare dintre producatori
si procesatorii locali. "Deocamdata nu reusim sa producem pe plan
local necesarul de materie prima pentru procesare", declara Radu
Timis, presedintele si actionarul CrisTim, producator de mezeluri
cu o cifra de afaceri de peste 90 mil. euro doar din businessul de
mezeluri. In acest moment, producatorii de mezeluri importa 70%
din materia prima necesara productiei, iar CrisTim 90%.
Acest fenomen este determinat de decalajul tehnologic dintre
Romania si tarile din Vest, dar si de diferentele dintre
subventiile acordate altor state europene si cele acordate
fermierilor romani, potrivit companiilor din domeniu.
"Cum poti sa te bati cu pietele europene cand cumperi marfa mai
scumpa decat in Uniunea Europeana? Statul ar putea ajuta
agricultorii si chiar si producatorii daca ar crea o bursa a
cerealelor, in care sa cumpere intreaga productie si apoi sa
mentina constant pretul cerealelor tot timpul anului. Acum,
preturile la cereale sunt foarte ieftine in toamna si foarte scumpe
in primavara. Daca un agricultor cumpara cereale cu 0,4 lei/kg si
le vinde ulterior cu 0,3 lei/kg, nu mai poate face nici profit,
nici nu mai poate reincepe productia in anul urmator", exemplifica
Timis doar una dintre problemele din agricultura
Marfa nedeclarata, frana productivitatii
"Relansarea nu se poate face fara investitii concrete, fara
credite cu dobanzi reduse si infuzie de capital serios", este de
parere Culita Tarata care administreaza circa 60.000 de hectare de
teren agricol prin intermediul companiei TCE 3 Brazi. Un ajutor
real, spune el este taxarea inversa a TVA, care ar micsora
semnificativ piata la negru. Tranzactiile produselor agricole fara
declaratii la stat este unul dintre motivele pentru care Romania
ocupa ultimele locuri in ceea ce priveste volumele produse. In
2009, de exemplu, Romania apare ca avand o productie medie de grau
de 2,3 tone/ha, in timp ce Franta, Germania si Marea Britanie au
recoltat intre 7 si 8 tone/ha. Marii fermieri romani reusesc sa
scoata la hectar si sase tone de grau, mult peste media statelor
din Europa ca Spania, Ungaria, Bulgaria sau Italia, in timp ce
micii agricultori reusesc sa produca doua-trei tone la hectar. Cu
toate acestea, lipsa declaratiilor din partea persoanelor
fizice care produc cereale, de teama impozitarii, scade
productia medie anuntata la hectar.
Cat avem si pe ce cheltuim?
Gradul de utilizare a sumelor alocate de UE pana in ianuarie 2010
8,8 mld. euro - a alocat Uniunea Europeneana
Romaniei pentru dezvoltare rurala din 2007 pana in 2013
1,5 mld. euro - cea mai mare suma destinata
renovarii si modernizarii satelor
13,5% - a fost absorbtia banilor pe masura de
modernizare a exploatatiilor agricole pentru care sunt puse la
bataie 884 de milioane de euro
977 mil euro - este suma pentru procesare si
industria alimentara pe care fermierii o pot primi
6 mil. euro - au fost pana acum investiti de
tineri pentru crearea de noi ferme dintr-un total de 337 de
milioane de euro.
534 mil. euro - este suma alocata turismului in
mediul rural, atrasa pana acum in proportie de 0,16%.
Sursa: APDR
Ce propun oamenii de afaceri?
Masuri de relansare a agriculturii
- comasarea exploatarii mai mult decat cea a proprietatii, darea in arenda pe termen lung a terenurilor
- asocierea in productia agricola si reorganizarea teritoriului la nivel comunal pentru crearea loturilor compacte
- pomparea banilor in scopul diminuarii suprafetelor de teren agricol nelucrate
- legea mostenirii care sa interzica impartirea terenului intre mostenitori
- credite agricole cu dobanda preferentiala
- diminuarea TVA la 5% pentru produsele de pe intreg lantul industriei alimentare sau taxarea inversa.
- stimularea financiara a jucatorilor care investesc in procesare
- crearea de parteneriate intre sateni si marile complexuri zootehnice
- crearea unei burse a cerealelor care sa mentina constant pretul produselor pe tot parcursul anului
In agricultura s-au investit miliarde de euro in ultimii ani, dar rezultatele se lasa asteptate, efectele injectiei de capital nefiind cunoscute inca.
Strategia pe termen mediu si lung a sectorului agricol trebuie sa cuprinda comasarea terenurilor, investitii masive in productia agricola si cea zootehnica si mai ales in valorificarea acestora pentru ca rezultatul, cel asteptat de intreaga economie, sa se vada in cresterea PIB-ului.
In prezent, trei sferturi din terenul agricol este lucrat de
gospodarii cu o medie
de 3 hectare de teren pe gospodarie si doar un sfert de ferme mari
care detin mii sau zeci de mii de hectare. Acesta este si motivul
pentru care mare parte din productie se tranzactioneaza la negru,
micii agricultori, decapitalizati, preferand sa o vanda imediat ce
au recoltat, direct de pe camp.