Salariile din administratie trebuie ajustate pentru ca au luat-o cu mult inaintea economiei

Anton Hadar, Presedintele Federatiei "Alma Mater", a aratat, dupa discutiile de la Palatul Cotroceni, ca presedintele Traian Basescu a sustinut ca, daca ordonatorii de credite nu vor aplica masurile de reducere a cheltuielilor, diminuarile salariale ar putea continua si in 2011.
"Daca anvelopa salariala va fi mentinuta la acelasi nivel si in 2011 si daca ordonatorii de credite nu vor aplica masurile stabilite, reducerea salariilor va continua si in 2011", a spus Anton Hadar.
Liderul Federatiei "Alma Mater" a intarit ca, in prezent, nu exista nicio certitudine ca masurile de reducere a cheltuielilor nu vor continua si anul viitor.
Toti liderii confederatiilor sindicale au anuntat ca masurile de reducere a cheltuielilor bugetare vor fi aplicate pana la 31 decembrie. Maine, sindicatele vor discuta cu Guvernul si reprezentantii partidelor, iar in functie de rezultat vor decide daca renunta la proteste.

Structura de criza Guvern- presedinte-partide-sindicate
Sindicatele si presedintele au anuntat ca s-a decis crearea unei structuri de criza din care sa faca parte sindicatele, patronatele, reprezentanti ai Guvernului si ai partidelor politice, rolul structurii fiind de a analiza masurile propuse pentru reducerea cheltuielilor bugetare, dar si solutiile alternative.
Sindicatele au cerut in intalnirea cu seful statului ca reducerea salariilor sa se faca diferentiat, presedintele Traian Basescu preferand insa reducerea liniara a acestora.
Presedintele a precizat ieri ca in ce priveste obiectivele programului convenit de guvern cu FMI, ele vizeaza reducerea cheltuielilor din bugetul de stat, categorie unde fondul de salarii reprezinta 27% si reducerea cheltuielilor sociale, care reprezinta impreuna cu fondul de pensii 35% din bugetul de stat.
Presedintele a mai spus ca ar fi nedrept daca cineva ar acuza FMI de existenta acestui program, programul apartinand Guvernului: "Daca populatia va fi nemultumita si programul un esec, nu FMI va fi responsabil, ci institutiile, incepand cu presedintele si, in primul rand guvernul". Potrivit sefului statului, intr-o prima faza au fost discutate doua programe - unul prevedea majorari de taxe, cel de-al doilea reduceri de salarii - optiunea fiind cea de-a doua varianta.
"Obiectivul major al programului Guvernului a fost sa nu se creasca fiscalitatea, adica TVA, cota unica, obiective care aveau in pachet si reducerea cu 20% a veniturilor in sectorul bugetar", a subliniat Basescu.

Cata economie face guvernul
Problema care este acum in discutie: cata economie face Guvernul din reducerea salariilor si a pensiilor?
Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat la finele saptamanii ca nu vor fi adoptate masuri aditionale celor anuntate de presedinte joi. "Este un deficit suplimentar de circa 3% din PIB, deci ne ajustam cu circa 3%", a spus Vladescu, intrebat care va fi impactul masurilor anuntate ca pondere in PIB.
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, sustine insa ca este vorba de o reducere de doar 2% din PIB.

Ce iese din reducerea "la pachet"
Dincolo de disputa daca a fost bine ca salariile sa fie reduse "la pachet", problema de fond ramane: statul cheltuieste anual 1,4 mld. euro pentru plata salariilor politistilor si a jandarmilor, adica de aproape de doua ori mai mult decat pentru plata medicilor si a profesorilor.
Sunt in Romania 275.000 de profesori pentru care statul cheltuieste 512 milioane de euro anual si 15.000 de medici rezidenti pentru care statul cheltuieste 61 de milioane de euro. O reducere cu 25% a salariului acestora ar insemna pentru viitoarele sapte luni o economie de 192 de milioane de euro de la politisti, 74 de milioane de euro de la profesori si aproape noua milioane de la medici.

Ce ar urma sa se intample cu Pilonul II al pensiilor?

Presedintele Traian Basescu a evocat ipoteza blocarii cresterii contributiei la sistemul de pensii private obligatorii (unele sindicate cred ca aceasta contributie ar trebui sa se intoarca la fondul de stat al pensiilor) care in prezent este de 2,5% din salariul brut. In 2008 a fost introdus sistemul de pesii private (Pilonul II) si de atunci o parte din contributia de asigurari sociale nu mai merge la stat, ci catre administratori privati. In fiecare an, contributia ar urma sa creasca cu 0,5% pana va ajunge la 6% din salariul brut. In 2009, din cauza crizei, majorarea a fost blocata, iar contributia a ramas la 2%, iar in 2010 contributia a crescut la 2,5%. Presedintele a sustinut ieri ca acest 0,5% suplimentar, introdus in 2010 nu ar fi fost aplicat anul acesta. Miza este situata undeva la 150-200 mil. euro. Explicatiile insuficiente ale presedintelui au produs confuzie pe piata, operatorii din pensii private intelegand ca ar urma o reducere a contributiei de la 2,5 la 2%. Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania a sustinut ieri ca blocarea sistemului de pensii private nu este o solutie reala: "Statul ar economisi in restul de 7 luni din 2010 doar 45 de milioane de euro si nu 400 de milioane de euro, asa cum prezinta sindicatele, intr-o manipulare evidenta. Fata de un deficit de 2,5 miliarde de euro al sistemului public de pensii in 2010, reducerea contributiei la Pilonul II ar reprezenta in 2010 doar o acoperire de 1,8%. (ZF)