Declaratiile de avere ale demnitarilor incep sa fie sterse de pe internet. Cum comentati?
Incepand din aceasta saptamana, institutiile publice vor incepe sa scoata de pe paginile lor de internet declaratiile de avere ale demnitarilor si functionarilor, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale (CC) potrivit careia publicarea averilor incalca "dreptul la viata privata".
Declaratiile de avere vor continua sa fie depuse, ca de obicei, pana la 15 iunie ale anului, insa ele nu vor mai fi publicate. Ne intoarcem, practic, in 1996, cand au inceput sa fie depuse primele declaratii de avere ale demnitarilor, care erau insa tinute sub lacat.
Dincolo de controversa iscata de decizia Curtii - cine avea interesul sa "ascunda" averile, daca este normal ca demnitarilor sa li se aplice principiul dreptului la viata privata cand este vorba despre averile dobandite in timpul mandatului - este de observat ca nimeni din lumea buna a politicii nu a platit vreun pret ca urmare a constatarii unor inadvertente in declaratiile de avere (in fapt, o mica parte din legea privind transparenta in administrarea functiei publice).
Seful Agentiei Nationale de Integritate (ANI) - institutia care se ocupa de controlul averilor demnitarilor - Catalin Macovei, spune ca ANI are in lucru 4.000 de dosare, 180 dintre acestea ar fi fost deja trimise instantelor si ca 100 de parlamentari ar fi in vizor pentru diferite abateri.
Cert este ca, din 2003, de cand declaratiile de avere sunt publice, niciun demnitar nu a fost pedepsit - nu a fost condamnat si nici nu i s-a confiscat averea pentru ca ar fi dobandit-o ilegal, desi lista "acuzatilor" este lunga.
Si atunci?
Indiferent ca pe planul justitiei nu s-a intamplat nimic, din aceste declaratii de avere am aflat multe lucruri. In primul rand, averea alesilor sau numitilor.
Insa, foarte important, prin aceste declaratii de avere au fost scoase la lumina salariile "nesimtite" (licenta Emil Boc) si sporurile uriase ale capilor politiei, armatei, ale directorilor si directorasilor din companiile de stat. Fara aflarea acestor salarii din declaratiile de avere, indelunga polemica legata de ele si apoi decizia guvernamentala de limitare a lor nu ar fi fost posibila.
Emblematic este cazul Florea Geica, fostul presedinte al Autoritatii Aeronautice Civile, care si-a acordat o prima de 150.000 de lei, inainte sa demisioneze in urma scandalului legat de salariul sau urias.
Ne intoarcem in anul 1996
Declaratiile de avere ale demnitarilor si persoanelor din fruntea institutiilor de stat au inceput sa fie depuse in acest an. Ele erau insa confidentiale - depuneai o declaratie la inceputul mandatului si alta la sfarsit. Controlul - care era efectuat de comisii de pe langa Curtile de Apel - incepea daca se depasea termenul legal de depunere a declaratiilor.
Sub presiunea negocierilor cu UE, premierul Adrian Nastase a modificat in, vara lui 2003, regimul confidentialitatii declaratiilor de avere, care trebuia publicate pe internet, si a largit sfera demnitatilor pentru care trebuia depuse declaratiile de avere. Sub mandatul la Justitie a Monicai Macovei forma declaratiei de avere a lui Nastase a fost modificata. In 2007, a fost infiintata ANI, care sa se ocupe de aceste declaratii.
Primul "beneficiar" al publicarii averilor a fost chiar Adrian Nastase, in 2005, - "Dosarul Matusa Tamara" a plecat de la declaratia sa de avere. I-a urmat Dan Ioan Popescu - care, in opinia ANI, nu a putut justifica un milion de euro dobanditi in timpul mandatului. A venit randul fostului senator PSD, medicul Serban Bradisteanu, care nu a putut justifica patru milioane de euro (cazul sau sta la baza deciziei CC) si multi altii.