Cum l-au lasat politicienii europeni pe seful BCE pe tusa in solutionarea crizei Greciei

Autor: Andreea Neferu 13.04.2010

Jean Claude-Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) si in acelasi timp unul dintre arhitectii uniunii monetare din Europa, pare ca nu mai are niciun cuvant de spus in rezolvarea problemelor ce au lovit Batranul Continent in ultimul an.

In conditiile in care statele europene au pornit o lupta apriga in directia detensionarii situatiei din Grecia, ce a culminat cu anuntul unui pachet financiar in valoare de 45 de miliarde de euro, eforturile lui Trichet de a creiona o solutie pentru problemele Atenei au ramas fara ecouri, scrie cotidianul The Wall Street Journal Europe.

Pe marginea unor subiecte-cheie, ce variaza de la opozitia fata de interventia Fondului Monetar International in cazul Greciei pana la recomandarea facuta statelor europene de a adopta o viziune si o voce comuna, francezul Trichet nu a reusit sa se faca auzit in capitalele europene.

"Problema actuala este ca el raspunde de o institutie care se presupune ca trebuie sa fie gardianul monedei euro, insa o serie de decizii care vor afecta viitorul monedei unice ii scapa printre degete", a declarat Philip Whyte, cercetator in cadrul Centrului pentru reforma europeana din Londra.

Lipsa unei influente directe a lui Trichet asupra solutiilor privind criza Greciei ar putea reduce rolul presedintelui Bancii Centrale Europene si, in acelasi timp, va pune sub semnul intrebarii capacitatea institutiei europene de a raspunde la viitoare socuri economice, spun analistii. Banca Centrala Europeana a refuzat sa comenteze pe marginea acestui subiect.

Nu este luat in seama de nemti

Mai multe tari din zona euro inca resimt turbulentele economice provocate de recesiune si politicienii, in special cei germani, au privit cu reticenta inca de la inceput recomandarile lui Trichet de a lua o decizie rapida si transanta in privinta crizei datoriilor din Grecia, intrucat acest lucru ar fi insemnat un apel la banii contribuabililor. De altfel, aceasta perspectiva a deteriorat popularitatea Uniunii Europene si a creat diviziuni in Europa intre sustinatorii unei integrari economice si politice mai profunde si cei care considera ca statele membre trebuie sa-si pastreze suveranitatea.

"BCE se bucura de o reputatie deosebita, insa guvernele au ignorat-o si au scos-o din peisaj. Iti pierzi increderea in modul in care politicile sunt abordate in zona euro daca ceea ce pare a fi cea mai solida institutie este marginalizata", potrivit lui Marco Annuziata, economist-sef al UniCredit.

Alti analisti sunt de parere ca actuala criza a Greciei nu a redus importanta BCE, ci pur si simplu a clarificat rolul acestei institutii in arhitectura financiara a zonei euro. Dificultatile pe care Trichet le intampina ar putea fi o lectie pentru cel care ii va urma in functie, de a se ocupa numai de politica monetara fara a interveni in chestiuni in care BCE nu detine niciun control.

La americani seful Fed este ascultat

La polul opus, banca centrala americana (Fed) a reusit, pe timp de criza, sa devina din ce in ce mai importanta si sa aiba un cuvant greu de spus chiar la nivel mondial. Seful Fed Ben Bernanke primeste partea sa de critici, insa opiniile sale cu privire la economie, reglementare sau politica fiscala au greutate in fata strategilor, oficialilor americani si chiar a populatiei. Derapajul de imagine dintre cei doi lideri de banci centrale ar putea pune presiuni si mai puternice pe umerii monedei euro.

Turbulentele din Grecia "au dat nastere unor perceptii gresite" cu privire la atributiile BCE, a declarat David Marsh, autor al lucrarii "The Euro", ce prezinta procesul de creare a monedei unice. "Indicat ar fi sa existe un echilibru de responsabilitati si actiuni intre guverne si BCE", adaugat Marsh.

Atena se imprumuta din nou pe pietele financiare la preturi rezonabile

Investitorii revin la sentimente mai bune fata de Grecia, dupa ce statele europene si FMI au anuntat ca vor sprijini Atena cu 45 de miliarde de euro in cazul in care nu va reusi sa se finanteze de pe pietele de capital. Astfel, Grecia a vandut ieri titluri pe termen scurt, cu scadenta la 26, respectiv 52 de saptamani, in valoare de 1,56 miliarde de euro, cu peste 300 de milioane de euro in plus fata de suma planificata, scrie Bloomberg.

Titlurile pe 26 de saptamani in valoare de 780 de milioane de euro au avut o dobanda de 4,55%. Cele cu scadenta la 52 de saptamani, in valoare tot de 780 de milioane de euro, au avut o dobanda de 4,85%. In ianuarie dobanda era de numai 2,2%.

Totodata, moneda euro s-a apreciat marti cu 0,16% in raport cu dolarul american, pana la o cotatie de 1,3613 dolari per euro. Pe de alta parte, randamentul obligatiunilor elene cu scadenta la zece ani a ramas aproape neschimbat, pana la 6,64%, potrivit The Wall Street Journal.

Cine este Jean-Claude Trichet