Pro si contra legii educatiei: va creste performanta elevilor romani la evaluarile internationale?
Elevii romani au obtinut in ultimii ani scoruri tot mai scazute la evaluarile internationale, invatamantul romanesc fiind surclasat de cel bulgaresc, cel unguresc si de cel lituanian. Va creste performanta invatamantului a 100-a modificare a legii educatiei?
Romania obtinut locul 47 dintr-un total de 57 de tari participante la programul pentru evaluarea internationala a elevilor (PISA) din 2006, cand s-a facut ultimul studiu de acest tip, elevii romani inregistrand scoruri mai scazute fata de 2001, cand s-au clasat pe locul 34 din 43 de participanti.
Cei care au participat la elaborarea legii educatiei spun ca schimbarile vor contribui la cresterea performantei elevilor, si, implicit, la o pozitionare mai buna in clasamentele internationale, pe cand alte voci spun ca exista puncte vulnerabile in lege, care nu stimuleaza performanta.
"Profesorii vor face mai multe evaluari pentru a corija din timp deficientele pe care le intampina elevii si astfel se va institui cate o evaluare la nivelul fiecarei clase", sustine Mircea Miclea, fost ministru al educatiei si presedintele Comisiei prezidentiale pentru educatie, care a participat la elaborarea noii legi a educatiei.
Printre schimbarile pe care le aduce noul proiect de lege se numara evaluarea de la sfarsitul clasei a VI-a sau o evaluare nationala transcurriculara la limba romana, limba straina, matematica si stiinte, precum si o proba practica de evaluare a competentelor de utilizare a calculatorului, pe care elevii o vor da la finele clasei a IX-a.
Schimbarile dese explica rezultatele slabe
Guvernul a aprobat in sedinta de ieri proiectul legii educatiei care a fost trimis in Parlament. Legile invatamantului au fost modificate de peste 100 de ori in ultimii 20 de ani. Exista voci care sustin ca tocmai schimbarile legislative dese au contribuit la scaderea performantei invatamantului.
"Daca de 20 de ani suntem in tranzitie, iar fiecare din cei 10-12 ministri pe care i-am avut a venit cu propriile reforme, sunt explicabile rezultatele la clasamentele internationale", spune Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).
"Exista probleme legate de titularizarea pe post a cadrelor didactice, care nu vor dori decat sa-si asigure continuitatea in scoala in care lucreaza, precum si managementul unitatilor de invatamant sau finantarea per capita care se face inclusiv la scolile particulare", spune Cornea. Noua lege prevede desfiintarea titularizarii si angajarea profesorilor de catre conducerea scolilor.
Teofil Vultur, directorul general al Colegiului National "Matei Basarab" din Bucuresti, este de parere ca modul in care este gandita noua lege a educatiei da posibilitatea elevilor de a invata ce trebuie sa faca dupa absolvire si le ofera o pregatire reala pentru piata muncii, ceea ce va conduce si la o performanta mai ridicata.
"Elevii dobandesc dupa examenele de absolvire cunostinte de educatie antreprenoriala sau economie si au deja formate abilitati in domeniul schimburilor comerciale. Profesorii vor preda mai putina teorie, se vor baza mai ales pe exemple practice, nu ca inainte, cand elevii erau «invatati cum sa invete»", spune Vultur, care este profesor de istorie in cadrul liceului. El precizeaza ca atata timp cat scolile nu vor fi dotate corespunzator din punct de vedere tehnic, va fi destul de greu sa se produca schimbari majore.
Noua lege aduce o alta schimbare in structura ciclurilor de invatamant, astfel incat invatamantul obligatoriu va avea zece clase: o clasa pregatitoare, clasele I-IX (patru clase de scoala primara, patru ani de gimanaziu si un an de invatamant liceal).
Miclea spune ca in 2009 au fost 206.000 de absolventi de clasa a VIII-a, iar numarul celor repartizati la licee sau scoli de arte si meserii a fost de 174.000. "S-au pierdut 32.000 de elevi, echivalentul a 30 de licee sau al unei universitati", precizeaza Miclea.