Cum fac bani din internet cele mai importante ziare de business

Autor: Cristina Roşca 07.04.2010

Intr-o perioada in care veniturile din publicitate au scazut considerabil, iar vanzarile nu merg nici ele mai bine, publisherii se gandesc tot mai serios sa introduca o taxa pentru accesarea continutului online. Este aceasta solutie una viabila? Daca este sa analizam modelele de business ale unor publicatii precum Financial Times sau Wall Street Journal, care de mai bine de un deceniu au ales aceasta tactica, am putea spune ca da.



Rupert Murdoch, miliardarul ce sta in spatele gigantului media News Corp. a castigat intotdeauna pariurile importante. In 2007 si-a propus si a reusit sa cumpere compania Dow Jones, publisherul celui mai influent cotidian de business, The Wall Street Journal (WSJ). Ziarul era in octombrie 2009 pe prima pozitie in topul celor mai citite ziare din SUA, cu un tiraj de 2,1 mil. copii, si 400.000 de abonamente pentru continutul online. Acum, Murdoch lanseaza o noua provocare: vrea ca ziarele sa nu mai dea stiri gratis pe internet. El a anuntat de curand ca va impune o taxa pe continutul online pentru doua ziare din portofoliul companiei pe care o conduce, The Times si The Sunday Times, dupa ce a aplicat aceeasi strategie in cazul WSJ incepand cu 2008. Iar ideea sa a fost repede luata in considerare de alti publisheri.

Care este reteta succesului?

Cotidianul britanic Financial Times (FT) este un adevarat model in acest sens. La aniversarea de 15 ani a site-ului publicatiei, intr-o perioada de recesiune, Financial Times a reusit sa obtina profit, scrie The Guardian. Cum a reusit sa faca acest lucru, in conditiile in care criza a subtiat drastic principala piata a cotidianului, si anume angajatii din sectorul financiar din intreaga lume, catre care merg 70% din cele 390.000 de exemplare zilnice? Raspunsul la aceasta intrebare ar putea salva multe alte ziare in cautare de solutii miraculoase pentru a se mentine pe piata.

Daca e bine, vrem si noi

Publisherii ziarelor rivale analizeaza strategia de business a celor de la Financial Times, strategie care cuprinde abonamente pentru continutul online, majorarea pretului la abonamente si a pretului editiei tiparite, si se intreaba daca este vorba de o solutie universal valabila.

Exista chiar discutii potrivit carora FT ar fi descoperit secretul profitabilitatii eterne.

"Daca este sa analizam veniturile pe care le generam din continut in prezent, nu exista niciun motiv pentru a crede ca FT ar mai putea trece pe pierdere vreodata", potrivit unui purtator de cuvant al ziarului.

Ce s-a schimbat din momentul in care dublul soc reprezentat de criza dot-com si atentatele teroriste din septembrie 2001 a facut ca FT sa inregistreze o pierdere operationala de 41 mil. lire sterline?

Potrivit analistilor financiar si unor angajati din cadrul ziarului, secretul il constituie o potiune magica alcatuita din trei elemente: majorarea semnificativa a pretului pe care cititorii il platesc pentru a citi materialele, veniturile din advertising generate de site-ul ft.com si nu in ultimul rand veniturile aduse de revista The Economist, in cadrul careia ziarul detine 50%.

Incepand cu anul 2007, costul unei editii de print a Financial Times s-a dublat la 2 lire sterline (2,25 euro). In aproximativ trei ani costul unui abonament standard pentru continutul online al ziarului a crescut de la 65 de lire sterline (73 de euro) la peste 170 de lire sterline (191 de euro). Veniturile din publicitate generate de ft.com cu ajutorul celor 11,4 mil. utilizatori unici nu trebuie nici ele neglijate, ajungand la aproape 30 mil. lire (33,7 mil. euro) pe an, potrivit unei surse apropiate. Baza de clienti a FT este relativ mica daca este sa o analizam in comparatie cu cea a cotidianelor rivale precum The Guardian care in februarie a avut 29,8 milioane de vizitatori unici sau Times Online cu 22,9 milioane de utilizatori unici luna trecuta. Diferenta este aceea ca FT a impus taxa pentru continutul online, in timp ce alte publicatii abia acum se indreapta in aceeasi directie.

In 2009 FT numara 90.000 de abonati persoane fizice, care au platit in medie 150 de lire sterline. Astfel cotidianul a obtinut numai de pe acest segment venituri de 13,5 mil. lire sterline. Acestora li se adauga si 37.000 de abonati corporate. In pofida crizei financiare, FT nu a pierdut teren, ba mai mult, in decembrie 2009 numarul abonatilor, ajuns la 127.000, crescuse cu 15%, iar suma obtinuta de ziar din abonamente a urcat cu 43%.

Este taxarea o solutie universal valabila?

Intr-o lume a vitezei si a banilor rapizi, informatiile financiare sunt insa la mare pret si au in continuare posibilitatea sa prabuseasca actiuni, sa ridice sau sa coboare companii sau sa destabilizeze guverne. The Wall Street Journal, principalul rival al FT pe segmentul financiar, a optat pentru o strategie de business similara celei a cotidianului britanic. Astfel, incepand cu luna mai 2008, cotidianul cu acoperire mondiala a impus un abonament anual in valoare de 119 dolari (88,6 euro) pentru cei care nu aveau abonament la editia de print, dar care doreau sa aiba acces la stiri prin intermediul internetului. In prezent, un abonament pentru continutul online al WSJ costa 78 de euro. Chiar si in conditii de criza ziarul a reusit sa isi pastreze clientii, ba mai mult, sa ajunga cel mai citit ziar din SUA. Aceasta evolutie se poate datora si faptului ca potrivit cotidianului, in 2005 60% dintre cititorii erau manageri de top, cu un venit mediu de 191.000 de dolari.