GENEALOGII/ Familia Bosie
Autor:
Mihai Sorin Radulescu
25.03.2010
Numele familiei Bossy a revenit
in actualitate după Decembrie '89 graţie publicării "Amintirilor"
şi "Jurnalului" diplomatului şi istoricului Raul Bossy, ai cărui
urmaşi trăiesc de câteva decenii in Occident.
Patronimicul a fost desigur
francizat in secolul XIX, pentru a nu fi pronunţat prea diferit
faţă de forma originală moldovenească. In vorbire franceză, "s"-ul
intervocalic s-ar fi pronunţat "z", iar diftongul de la sfârşit -
"ie" - era văzut poate ca având o alură cam provincială. "Bosie" nu
este un nume chiar rar in Moldova şi problema e: au existat mai
multe familii omonime, fără legătură intre ele? Cu certitudine,
da.
In "Arhondologia" sa, paharnicul
Constandin Sion deosebea trei neamuri diferite purtând acelaşi
nume: unul dintre ele, originar din ţinutul Dorohoi, avea ca
personaj mai reprezentativ pe armaşul Neculai Bosie, proprietar al
moşiei "Săreţelul" din ţinutul Sucevei, başcapuchehaie la Ţarigrad
in 1822.
Toponimul apare de asemenea sub forma "Sireţelul". O altă
familie Bosie - având iniţial numele "Floare" - exista la jumătatea
veacului XIX la Tecuci, fiind ilustrată de comisul Toader Bosie. O
a treia familie era in ţinutul Fălciului, din ea făcând parte
slugerul Ioan Bosie, "arnăut la logofătul Todiraş
Balş".
Consultând vol. I, partea a II-a
a "Indrumătorului in Arhivele Centrale" din Bucureşti (1974), se
poate vedea că la Arhivele Naţionale există un bogat fond de
documente Bosie, legat de familia din care descindea diplomatul
Raul Bossy.
In "Ziarul de Duminică" din 12
octombrie şi 19 octombrie 2007 a apărut un articol intitulat "Nadia
Russo - Bossie intre artă şi zbor", de Daniel Focşa. De obârşie
nobilă rusească, aviatoarea a fost căsătorită a doua oară cu Guy
Bossie (cu numele scris cu dublu "s").
O familie Bosie pe ai cărei
urmaşi i-am intâlnit in Bucureşti descindea din Haralamb Bosie de
la Huşi, proprietarul unei case in acel oraş, pe strada Cuza Vodă,
şi al unei moşii la Valea lui Bosie. A fost căsătorit cu Elena
născută Buzne, al cărei nume evocă şi el o genealogie rămuroasă şi
culturală. Satul Valea lui Bosie se găseşte la vest de Huşi,
păstrând toponimic amintirea acestei familii.
In "Vidomostie de boierii
Moldovei aflaţi in ţară la 1829", publicată de Alexandru V.
Perietzianu-Buzău in "Arhiva Genealogică", serie nouă, nr.1-2/1994,
la ţinutul Sucevei figurează "Stavrachi Bosii, locuieşte in
Săriţăi", spătar (p. 274) şi "Costachi Bosie, comis" (p. 275). In
ţinutul Tecuci existau "Toader Bosii sBosiet, medelnicer, de 50
ani, născut in satul Poienii, fiul căpitanului Ştefan Bosii,
locuieşte in târgul Tecuciului; moşinaş de 2.200 stj. moşie, insă
600 stj. in hotarul Măldăreştii şi Neguleştii, 1.000 stj. in
hotarul Pueştii, Urlaga şi Ţigăneşti, 600 stj. in Cârligii Comanu,
Mohorâţii, Motoşeni şi Oprişăştii, casă in Măldăreşti şi in Tecuci,
50 pog. vii, adică 16 la Nicoreşti şi 34 la Măldăreşti" (p. 294).
La ţinutul Tutovei era consemnat "banul Şărban Bosâi" (p.296), iar
la cel al Fălciului, "Ioan Bosâie, sulger, născut in satul
Avereştii, de 34 ani, feciorul lui Iordache Bosâie; locuieşte in
satul Avereşti; are părţi de moşie" (p. 303).
In ceea ce priveşte ctitoriile
boierilor Bosie, istoricul Nicolae Stoicescu inregistra in al său
"Repertoriu bibliografic al localităţilor şi monumentelor din
Moldova", biserica Lespezi - Suceava, biserica Butuceni (de un
pârcălab Bosie), biserica din Sireţelu (de Sandu Bosie), o
contribuţie la mănăstirea Sf. Spiridon de la Iaşi (in imagine), la
schitul lui Tărâţă - Iaşi şi biserica Zlodica (ultimele trei
lăcaşuri, legate de căminarul Ştefan Bosie).
Din toate aceste personaje nu se
configurează o genealogie, dar devine evidentă mulţimea
purtătorilor acestui nume vechi. După cum o spunea deseori
regretatul istoric şi genealogist Dan Pleşia, in desluşirea
filiaţiilor, firul Ariadnei il reprezintă studierea transmiterii
proprietăţilor funciare. O cercetare de atare amploare ar ieşi insă
din cadrul unui articol din această rubrică.
MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucureşti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Specialist in istorie socială românească şi genealogii. Volume publicate: "Elita liberală românească, 1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia românească", Editura Istros, 2000, "Memorie si stramosi" (2002) si "Cu gandul la lumea de altadata" (2005).