DOSARE DECLASIFICATE/ Funcţionarii parlamentari (I)
Autor:
Catalin Fudulu
09.03.2010
Cei care doreau să devină uşieri, şoferi,
arhivari sau bibliotecari in cadrul Parlamentului Românei, la 1900,
foloseau "proptele" şi scrisori de recomandare. Cu toate astea,
odată angajaţi, funcţionarii constatau că, pentru abaterile
săvârşite, şefii tăiau in carne vie.
Activitatea Parlamentului se desfăşura la un
nivel optim, graţie unei administrări eficiente. Aceasta intra in
atribuţiile preşedinţilor celor două camere, care puteau delega o
parte din atribuţii vicepreşedinţilor, in timp ce chestorilor le
revenea activitatea de control privind modul in care s-au cheltuit
fondurile. Funcţionarii erau grupaţi in patru direcţii, Secretarul
General fiind considerat şeful tuturor.
Acesta semna ştatele de
plată ale personalului, dar numai după ce se convingea de prezenţa
efectivă la serviciu a fiecărui salariat. De asemenea, păstra, pe
propria răspundere, registrul de pedepse şi calificativele anuale
ale angajaţilor. Conţinutul acestuia era secret, iar singurele
persoane care aveau acces la el erau membrii Biroului Permanent. Şi
cum funcţionarii trebuiau să fie supravegheaţi constant, in cazul
in care Secretarului general absenta, atribuţiile acestuia erau
preluate de către directorul Direcţiei secretariatului,
administrativă şi a personalului. Acesta era ajutat de către 16
persoane, pentru a primi cererile de concediu ale parlamentarilor,
"de a urmări cu cea mai mare atenţie" dezbaterile şi
pentru a le prezenta serviciului legislativ spre verificare şi,
ulterior, publicare, sau de a realiza un registru anual al
parlamentarilor (din acesta nu lipseau detalii privind numele,
judeţul, circumscripţia, şi partidul de provenienţă), care se
folosea ca bază de apel la şedinţe.
Şi funcţionarii aveau Anuarul lor, in acesta
fiind trecute cazierele. In cadrul Direcţiei secretariatului
funcţionau serviciile Arhivă, Bibliotecă şi Presă. Arhivarul
trebuia să conserve toate documentele (Mesaje regale, Proiecte de
legi, Moţiuni ş.a.) şi dezbaterile in dosare speciale, fiind
sprijinit de un ajutor de arhivar şi de un conservator de
imprimante. Dacă Secretarul general şi directorii de servicii aveau
acces nelimitat la documente, pentru ceilalţi funcţionari era
necesar acordul scris al conducerii. Serviciul presei era coordonat
de către un subdirector. Acesta punea la dispoziţia presei
desbaterile din şedinţele publice şi realiza o sinteză a
lucrărilor, transmisă ulterior şi la radio.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.