„Atmosfera neagra” impiedica revenirea creditarii, nu bancherii, spune guvernatorul BNR
Guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu a renuntat la tonul critic la adresa bancherilor, pe care ii acuza anul trecut ca au majorat prea puternic dobanzile, descurajand astfel clientii sa mai ia imprumuturi si chiar riscand sa ii impinga spre neplata ratelor pe cei cu credite in derulare si considera acum justificata reticenta lor de a da credite.
"Vrem sa iesim din criza, dar stim ca economia inseamna 30 - 40% psihologie. Ce bancher poate sa se aventureze sa dea credite, cand toata atmosfera pe care o simte in jurul lui e neagra?", s-a intrebat retoric Isarescu.
Creditul privat a ajuns sa inregistreze o contractie cu 8% in ianuarie anul acesta comparativ cu ianuarie 2009, in conditiile in care bancile au gasit un debuseu confortabil pentru lichiditati: plasamentele in titluri de stat.
"Pacatul ghicitului cresterii economice"
De asemenea, majorarea puternica a dobanzilor la creditele in derulare le-a permis pana acum sa isi sporeasca substantial veniturile, chiar si in lipsa comisioanelor percepute la acordarea de noi imprumuturi. Isarescu a vorbit ieri, in cadrul unei seminar pe tema perspectivelor economiei romanesti in 2010 despre necesitatea unei dezbateri publice serioase pe fundamente economice, in conditiile in care dez baterile televizate au cazut in "pacatul (...) de a practica un fel de ghiceala, cat va fi cresterea economica".
"Eu raman optimist. Economia isi revine, inflatia e in scadere, cifrele care vor fi publicate in viitor o vor atesta. Dar nu vreau sa particip la acest tip de dezbatere", a spus guvernatorul. El a aratat ca pentru a face loc pentru investitiile in infrastructura, esentiale pentru dezvoltarea economiei, trebuie mai intai reduse cheltuielile cu salariile din domeniul public, un proces care este insa extrem de dureros.
Pe de alta parte, Isarescu a sustinut ca ma suri serioase, cum sunt cele prevazute in acordul de finantare cu FMI si UE, isi arata deja efectele.
"Lucrurile se vad in dobanzile care sunt in scadere, s-au injumatatit intr-un an. Lichiditatea este mai buna, cursul este stabil. Fata de perspectivele din noiembrie, de un euro de 4,5 lei, suntem ingrijorati acum sa nu se intareasca leul prea tare." El a avertizat insa ca toate eforturile de realizare de economii nu trebuie sa ajunga sa incurajeze din nou consumul, asa cum s-a intamplat in 2007-2008, deorece s-ar intra intr-un cerc vicios.
"Vedem la cateva sute de kilometri de noi cum experimente cu deficite bugetare ridicate, sisteme de pensii si structuri administrative mult prea extinse comparativ cu ce poate suporta economia duc la situatii dramatice. Observam cum perspectiva unei tari care nu respecta fundamentele, niste reguli de baza, se poate schimba dramatic, de la favorabila spre una catastrofala."
La randul sau, Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, a aratat ca Romania nu isi mai poate permite politici sociale care sa pericliteze echilibrele macroeconomice. "Sunt de acord ca avem nevoie de o politica de coeziune sociala, dar trebuie sa se integreze in contextul politicilor macro", a spus Vladescu. Nici el si nici guvernatorul nu au aratat insa clar cum se pot elibera fonduri pentru investitii anul acesta.
Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor responsabil cu Trezoreria, a afirmat ca principala tinta pentru anul acesta este accelerarea absorbtiei fondurilor structurale europene.
El a aratat ca Romania are 4.000 de proiecte de finantare aprobate, cu o valoare cumulata de 9 mld. euro, din care au fost semnate de autoritatea fiscala 2.400, in valoare de 5 mld. euro. Platile efective catre beneficiari au insumat insa doar 700 mil. euro.
"Din punctul nostru de vedere, cea mai ieftina forma de dezvoltare este parteneriatul public-privat. Finantele au creat in 2009 cadrul legislativ pentru a permite ca aceste concesiuni de bunuri si servicii sa fie aplicabile in Romania".