Guvernele europene s-au ajutat de manevre financiare ingenioase pentru a-si „infrumuseta” situatia fiscala
Tranzactiile prin care Grecia si-a ascuns datoriile cu ajutorul bancii americane Goldman Sachs au starnit un adevarat scandal in Europa. Dar tara sud-europeana nu este singura care s-a folosit de astfel de metode pentru a respecta "pe hartie" restrictiile pe care le implica statutul de membru al zonei euro.
Multe guverne europene, nu doar cel de la Atena, au utilizat tranzactii financiare complexe - uneori in secret - pentru a ascunde adevarata valoare a datoriilor si deficitelor bugetare.
Investitorii si-au indreptat acum atentia in aceasta directie, uitand pentru moment de temerile legate de posibilitatea ca Grecia si alte state europene sa nu isi poata plati datoriile, scrie Wall Street Journal.
Investitorii au ignorat pentru o lunga perioada de timp masurile guvernelor europene care "ajustau" datele statistice ce prezentau evolutia finantelor lor pentru a se incadra in limitele impuse de Uniunea Europeana.
Care este secretul pentru reducerea deficitului?
Statele care impart moneda unica au in spate o istorie bogata de manevre exotice cu ajutorul carora au indeplinit criteriile necesare trecerii la euro, precum: raportul datorie - PIB sa nu depaseasca 60%, iar deficitul bugetar sa fie maxim 3% din PIB.
In incercarea de a se incadra in limitele impuse de UE, guvernele au vandut de-a lungul timpului active de stat, au transformat plati viitoare in titluri de datorie si chiar, cum este cazul Greciei, au insistat in fata Eurostat, biroul european de statistica, ca o mare parte a cheltuielilor militare ale statului sunt "confidentiale" si astfel excluse de la calculul deficitului.
In 2000, Grecia a anuntat ca valoarea cheltuielilor militare a fost de 828 mil. euro - aproximativ o patrime din suma pe care a anuntat-o ulterior, de 3,17 mld. euro. Guvernul de la Atena a recunoscut ca a raportat in perioada 1997 - 2003 cheltuieli militare cu 8,7 mld. euro mai mici decat in realitate.
Portugalia a contabilizat subventiile acordate sistemului de metrou de la Lisabona si unor companii de stat ca achizitii de titluri. Dupa ce adevarut a iesit la iveala, Eurostat a cerut Portugaliei sa isi refaca bilantul pentru 2002. Astfel, deficitul bugetar al statului pe 2001 a urcat de la 2,76 mld. euro, respectiv 2,2% din PIB la 5,09 mld. euro, respectiv 4,1%, peste limita impusa de UE.
Se intampla si la case mai mari
In 1997 Franta a pus bazele unui acord cu France Telecom potrivit caruia compania a platit guvernului suma de peste 5 mld. euro. In schimbul acestei sume Franta a fost de acord sa plateasca pensiile angajatilor France Telecom. Miliardele primite de la companie au ajutat statul sa reduca deficitul pana la 40 mld. euro. In acel an deficitul a fost de 3% din PIB. Franta a reusit astfel sa se incadreze in limite si sa adere la zona euro.
Chiar si Germania, cea mai mare economie europeana, a incercat sa isi reevalueze rezervele in aur in 1997, insa acest lucru nu a avut loc deoarece s-a opus banca centrala.
Statele "cauta noi metode pentru a-si completa arsenalul de tehnici utilizate pentru reducerea deficitelor bugetare", este de parere James D. Savage, profesor la University of Virginia, care este o autoritate in ceea ce priveste problemele bugetare ale UE.
"Problema pentru Eurostat este cresterea puternica a numarului de instrumente financiare si tehnici. Statele membre urmeaza sa incerce sa beneficieze de pe urma lor."
Mai mult, organismele de reglementare din zona euro au cateva instrumente prin care forteaza statele din regiune sa se supuna conditiilor lor fiscale.
Cum se ascund datoriile
- Grecia a anuntat cheltuieli militare mult mai mici decat in realitate.
- Portugalia a ascuns o serie de subventii contabilizandu-le ca achizitii de active.
- Franta a fost de acord sa plateasca pensiile muncitorilor France Telecom pentru 5 mld. euro.
- Germania a avut o tentativa de a reevalua rezervele in aur ale statului.