TRADUCERI/ Martora la nasterea Israelului

"Aceasta e povestea mea. Cunoaste un evreu si vei descoperi o poveste. Si totusi, daca nu-ti place literatura picaresca, plina de aventuri incredibile si explicatii savante, fereste-te de evrei. Daca doresti o poveste sincera, gaseste-ti pe altcineva. S-ar putea sa apuci sa spui si tu ceva. Cum se incepe o fraza?

- Asculta..."

In urma cu doi ani, cand aparea la Editura Leda "Rochia cea noua" (o excelenta radiografie a unei societati in care se desfac si se consuma destinele a doua generatii de emigranti), se spunea ca romanul poate concura la titlul de cea mai buna carte straina aparuta in România lui 2008. Dupa nici un an, aceeasi editura publica o noua traducere din Linda Grant, "Am trait vremuri moderne"*, o alta poveste de emigrant.

Linda Grant s-a nascut la Liverpool in 1951, este fiica unor emigranti est-europeni, a studiat in Canada, a lucrat ca jurnalist la "The Guardian" si a publicat mai multe romane, pentru unele obtinand importante premii. Romanul de fata a aparut in Marea Britanie in anul 2000.

Actiunea incepe in primavara lui 1946, cand o tanara evreica (si coafeza) din cartierul londonez Soho se imbarca spre Palestina, unde se aduna evrei din toata Europa, unii refugiati, altii doar idealisti, cu gândul sa inceapa o viata noua intr-o tara nou-constituita - dar pe atunci inca in embrion (Israelul se va declara stat de sine statator abia in mai 1948). In stralucitorul si cosmopolitul oras Tel Aviv, construit din beton si vopsit in alb stralucitor, totul pare cu putinta - o noua identitate pentru toti, un nou tip de evreu, de femei. In kibutzurile aparute in diferite colturi ale tarii, unde lucreaza si traiesc cu deosebire imigranti din Est, se incearca implantarea unui fel de socialism si crearea unui tip nou de evreu. Evelyn, care se pricepe la deghizari, nu rezista in kibutz, vine in oras si se reinventeaza si ea pe acel tarâm al tuturor posibilitatilor, isi creeaza o identitate noua si pentru o vreme e coafeza in Tel Aviv, ducand o viata departe de zbuciumul tarii, care ajunge totusi la ea. Ajunsa intr-o lume unde pasiunea se impleteste cu idealismul, ea se indragosteste de Johnny, evreu care face parte din grupurile ce lupta cu autoritatile britanice, considerat prin urmare de acestea terorist, prins si inchis la un moment dat, cand viata eroinei este data cu totul peste cap. Sunt anii dinaintea crearii statului Israel, eroina traieste, indirect insa, atmosfera sufocanta si primejdioasa a atentatelor si a razboiului pe cale sa izbucneasca intre evrei si arabi. Eroina nu-si mai gaseste iubitul, dar, printr-un concurs de imprejurari potrivnice, se imbarca pe un vapor spre a reveni in Anglia, cunoaste in Franta un barbat cu care se casatoreste si revine in Israel abia dupa cateva decenii, cand nu mai recunoaste nimic din orasul Tel Aviv care se inaltase sub ochii ei, asa cum nu mai intelege nimic nici din conceptiile oamenilor.

"Iata o evocare a unor vremuri de formidabil optimism si speranta, când un nou Ierusalim se voia construit in plin desert. Linda Grant construieste o tema grandioasa dintr-o multitudine de observatii
marunte, parca facute la microscop… O scriitoare de mare talent." (Polly Toynbee)
In ciuda faptului ca a fost acuzata de plagiat, Linda Grant a castigat cu acest roman Premiul Orange, in dauna lui Zadie Smith ("Dinti albi")