REPORTAJUL SAPTAMANII/ Erau cele mai rele vremuri. Erau cele mai bune vremuri sau Arta pe valuri

Autor: Daniel Nicolescu 15.02.2010

"It was the best of times, it was the worst of times…" Fraza cu care se deschide unul dintre cele mai celebre romane ale lui Dickens (A Tale of Two Cities), rasturnata, mi se pare o emblema cat se poate de potrivita pentru dubla poveste pe care m-am gandit sa o depan.



Actul I. Galeria Apollo, aflata sub cusma Teatrului National. Inca...
Ca de obicei in ultima vreme, inauntru se afla o expozitie de grup. Ca de obicei, ca sa afli numele grupului si, eventual, ce vrea el, trebuie sa te imprietenesti cu administratoarea salii. Care, indeobste, iti spune cu o solicitudine atinsa de plictiseala ca nu prea stie despre ce e vorba. Din fericire, acum e prinsa intr-o discutie pasionata cu sculptorul Doru Dragusin, care, in schimb, cunoaste bine ce se intampla in spatiul de la Apollo, pentru ca este unul dintre organizatorii prezentei alaturari de pe simeze. Il descos pe masivul si blajinul plastician, in primul rand ca sa aflu care e "trasatura de unire" a exponatelor. Nu aflu decat care este numitorul comun al expozantilor.
E vorba despre H.D.U., un grup constituit pe principii de "neighbourhood". Toti membrii sai au atelierele in aceeasi curte, pe intrarea Iulia Hasdeu nr. 3 si si-au dat mana, in semn de solidaritate, ca sa nu-si piarda spatiul de lucru. (Paranteza: HDU nu este Hard Disk-ul generatiei de mijloc artistilor din Romania, cum imi placea sa sper, ci un acronim poznas de la Hasdeu). Amenintarea vine din faptul ca Ministerul Culturii, institutia unde artistii, unii inca din 1984, isi platesc chiria via UAP (care a subinchiriat), vrea (sau e silit?!) sa retrocedeze cladirile-ateliere (ca si pe acelea din str. Menuetului nr. 2) unor asa-zisi proprietari care, potrivit ziselor bonomului nostru interlocutor, "nu au si nu au avut niciodata acte pentru spatiile respective". Cum instantele judecatoresti sunt opace la argumentele artistilor, acestia ies in agora cu lucrarile gandite, dospite si finisate in Iulia Hasdeu. Au facut-o de curand la Centrul cultural al sectorului I (fostele Grajduri regale de langa Casa presei Libere), la muzeul Sutu, la Apollo, cu ceva vreme in urma, si apoi din nou aici.
Iar HDU, cu picturile, uleiurile si lucrarile sale de grafica, cu oamenii care il compun si care au expus, cu harnicie, in tara si in strainatate, de la Paris la New York, asta vrea sa arate prin aceasta expunere insistenta: ca exista si ca doreste sa existe si de acum inainte. E forma de protest a artistilor fata de faptul ca li s-a taiat curentul si alimentarea cu apa, ca se afla intr-o stare de continuu asediu. "E lupta continua a artistului pentru a avea un atelier in Bucuresti", spune Doru Dragusin. Acum, au pus mana de la mana si au strans suma simbolica de 200 de euro ca sa-si plateasca locatia de la Apollo: Mircea Enache (foto 1), Ilie Cioarta (foto 2), Bogdan Hojbota (foto 3), Elena Anton, Constantin Marzea (foto 4), Mihai Carstea, Grigore Minea, Nicolae Stoica (foto 5), Diana Braescu, Andrei Calinescu, Bogdan Iacob (foto 6), Ana Iacob (foto 7), Mara si Bogdan Breza, Liviu Rusu, Florica Florian, Claudiu Filimon, Valeriu Gagu (foto 8), Razvan Mihaescu si, desigur, vicepresedintele H.D.U, Doru Dragusin. O urzeala de talente rare si de voci originale care se straduiesc nu doar sa imagineze universuri artistice paralele, ci si sa lupte pentru o lume in care artistul sa nu mai fie nevoit sa lupte ca sa poata crea.
Bomboana pe coliva: aceeasi voce blanda a lui Doru Dragusin imi spune ca aceasta e, probabil, ultima expozitie de la Apollo. Corolarul, apud D.D.: "Nu numai ca nu mai avem unde lucra, dar n-o sa mai avem nici unde expune. UAP-ul isi pierde unul dintre cele mai importante spatii expozitionale. Imaginati-va un scriitor care nu mai are unde sa publice. Asa ne simtim cu totii..."
Nu stiam inca, dar spatiul coloanelor de sub TNB urmeaza sa dispara, spre a se reveni la forma de "sombrero" (spune acelasi DD), sau, spun eu, spre aceea discret emulativa fata de Le Corbusier, care a constituit proiectul arhitectural initial. Proiect modificat ulterior, dupa cutremurul din 77, pentru crearea unor elemente de rezistenta, incongruente, din pacate, cu ideea moderna care generase ansamblul.
Erau, deci, la inceput de an 2010, vremuri rele pentru artistii bucuresteni.
Erau insa si vremuri bune, pentru evocarea carora, in numarul urmator al ZD, voi relata o experienta de manageriat artistic de mare succes: Galeria 418, apartinand Fundatiei "Joana Grevers", si situata in intrarea Armasului nr. 12.

DANIEL NICOLESCU. Absolvent, in 1982, al Universitatii Bucuresti, Facultatea de filologie, sectia romana-portugheza. Redactor principal (si, incepand cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, intre 1985-2003. Colaborari (cronica literara, cronica plastica, traduceri) la numeroase reviste culturale, incepand cu 1974. Redactor si art-director la diverse publicatii din tara. A semnat mai multe volume de traduceri si un volum de interviuri. Din anul 2000 pana in 2009 - editor executiv la Ziarul de Duminica.