EVENIMENT EDITORIAL/ O comoara proaspat scoasa la iveala: manuscrisele bizantine

Autor: Stelian Turlea 03.02.2010
Sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, cu sprijinul Patriarhiei Romane, al Bibliotecii Academiei Romane, al Muzeului National de Arta al Romaniei si al Muzeului National de Istorie a Romaniei, Institutul Cultural Roman a scos pe piata o bijuterie: "Manuscrise bizantine in colectii bucurestene", in limbile romana si engleza. Coordonatoarea proiectului - Ileana Stanculescu; texte - Fabrizio Lollini, Paolo Odorico, Ovidiu Olar, Ileana Stanculescu, Catalina Velculescu; fotografii - Gelu Serseniuc, Marius Amariei; conceptie grafica - Ileana Stanculescu, Ionut Ardeleanu-Paici; versiunea engleza - Samuel Onn; cuvant inainte - Bogdan Tataru-Cazaban. O echipa care merita toate felicitarile pentru acest album in care gasim si lucruri pe care le cunoastem, dar si informatii noi si tulburatoare.
Bizantul ne-a fascinat pe noi, romanii (dar nu numai), mai ales din perspectiva admirabilei formule a lui Nicolae Iorga "Bizant dupa Bizant". Pentru cei mai multi, mostenirea bizantina inseamna icoane, fresce, arhitectura, toate stralucitoare si impunand prin frumusete. Descoperim acum manuscrisele, intr-o carte-album care este rezultatul unei cercetari indelungate, la care au colaborat, cu studii pertinente, profesorii Paolo Olorico, de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris si Fabrizio Lollini, de la Universitatea din Bologna. Este vorba despre manuscrise greu accesibile chiar si pentru cercetatori, cu atat mai mult pentru cititorii obisnuiti.
Volumul este alcatuit din doua parti. Prima cuprinde studiile semnate de specialistii in domeniu. Partea a doua alcatuieste un album cu file de mansucris din colectii bucurestene. Selectia manuscriselor s-a oprit la sfarsitul secolului al XV-lea, autorii fiind de parere ca, dupa caderea Constantinopolului, nu se mai poate vorbi de o cultura bizantina in adevaratul sens al cuvantului. De asemenea, manscriselor bizantine li s-au adaugat unele slavone, care sunt purtatoare de cultura bizantina.
"Ne-am propus - precizeaza coordonatoarea volumului - ca selectia imaginilor sa evidentieze nu doar estetica filei miniate in ansamblu, ci si detaliile semnificative pentru codice in intregul sau, precum: estetica litereri grafiate, estetica oglinzii paginii, cat si a legatoriei de carte. (...) Inca mai vie decat in manuscrise, prezenta culturii bizantine se face simtita in pictura bisericilor, in pictura de icoane si in artele decorative. In acest sens, in chip simbolic, am inserat in albumul de fata reproduceri ale unor opere de arta datate ante 1453, de pe teritoriul Tarilor Romane, in ideea de a accentua faptul ca arta miniaturii nu exista in sine, ci integrata unui intreg circuit mental."

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al "Ziarului de Duminica". Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.