COLECTII / Cu gandul la Dumnezeu

In urma cu mai bine de doi ani Editura Curtea Veche a lansat colectia "Stiinta si Religie", coordonata de doi oameni de stiinta, Basarab Nicolescu si Magda Stavinschi, care se adreseaza tuturor celor care "doresc sa exploreze potentialitatea unui nou sistem de valori fundat pe dialogul transdisciplinar intre stiinta, religie, arta si societate". Au aparut pana acum douazeci si noua de titluri, majoritatea traduceri ale unor lucrari semnate de oameni de stiinta care s-au intors catre Dumnezeu, sau lucrari prezentate la diferite colocvii si intalniri internationale dedicate dialogului dintre stiinta si biserica, organizate de fundatia John Templeton. (Nu putem omite ca cele mai multe titluri au aparut cu sprijinul acestei fundatii). Nu le vom aminti pe toate, pe unele le-am prezentat in timp la diferite rubrici al "Ziarului de Duminica". Asupra ultimelor trei aparitii vrem sa ne oprim de asta data, deoarece sugereaza foarte bine demersul coordonatorilor, care au stiut sa imbine preocuparile oamenilor de stiinta celebri pentru religie, dar si aplecarea slujitorilor bisericii catre stiinta, in texte de-a dreptul literare.

Valeriu Anania, Aurel Sasu - "Despre noi si despre altii". Un lung dialog intre P.P.S. Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, si Aurel Sasu, profesor universitar si critic literar, cel din urma sustinand intr-o nota introductiva ca volumul "nu e o simpla alcatuire de intrebari si raspunsuri, ci o imperechere de ganduri, o inviere de amintiri, ale vietii si ale cartilor, prin care, impreuna, autorii au incercat sa despecetluiasca minunea dinlauntrul unei apropieri." Cei doi discuta cu har despre desertaciune, singuratate, deznadejde, ororile comuniste si viata petrecuta in penitenciare, postmodernism, jertfele culturii romane, poetii si filosofii remarcabili pe care i-a intalnit arhiepiscopul, debutul literar si multe altele. Cea mai mare parte a dialogului are in vedere literatura si "nevoia de suferinta". "Exista o suferinta care degradeaza si o suferinta care purifica - spune Valeriu Anania. Exista o suferinta nascuta din pacat (a lui Adam) si o suferinta nascuta din iubire (a lui Isus). Una e suferinta betivului care s-a ranit intr-o incaierare si alta e suferinta din spital a pompierului care a salvat un copil din flacari."

Francis S.Collins - "Limbajul lui Dumnezeu. Un om de stiinta aduce dovezi in sprijinul credintei". Traducere din limba engleza de Silvia Palade. Francis Collins este un genetician crestin numit la conducerea National Institute of Health, cea mai importanta agentie federala de cercetari medicale din Statele Unite. Presedintele Obama l-a descris pe Collins drept "unul dintre cei mai importanti oameni de stiinta din lume". Francis Collins a condus timp de ani de zile Proiectul Genomului Uman. El s-a convertit dupa citirea cartii lui CS Lewis, "Mere Christianity" (in româneste in doua versiuni, cu titlul "Crestinismul redus la esente" si "Crestinism pur si simplu"). Collins a publicat in 2007 cartea "The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief". "<<Limbajul lui Dumnezeu>> este o impresionanta marturisire de credinta a unuia dintre cei mai de seama oameni de stiinta ai lumii. Respingand stereotipurile uzate ale ostilitatii dintre stiinta si religie, Francis Collins isi provoaca cititorii sa descopere o unitate a cunoasterii care cuprinde atat credinta, cat si ratiunea. Credinta, asa cum o demonstreaza Collins, nu este dusmanul rationalitatii stiintifice, ci complementul ei perfect. Acest remarcabil testament personal al directorului Proiectului Genomului Uman ii va surprinde pe unii, ii va incanta pe altii si va aduce o contributie durabila la marea cultura a intelegerii umane." (Kenneth Miller, Brown University)

Carl Sagan - "Diversitatea experientei stiintifice. O viziune personala asupra cautarii lui Dumnezeu". Editata de Ann Druyan. Editorul ilustratiilor si consultant stiintific, Steven Soter. Traducere din limba engleza si note de Harry Minti. Conferintele Gifford, sustinute de Carl Sagan in 1985, au reprezentat pentru autor o sansa de a-si expune in detaliu conceptia legata de relatia dintre religie si stiinta, ca si anumite cautari proprii avand ca subiect intelegerea naturii sacrului. Convingerea stiintei potrivit careia cercetarea adevarului nu are sfarsit i se pare lui Sagan singura abordare suficient de smerita pentru a fi vrednica de universul care ni se reveleaza.