SIMEZE/ 33 de Focuri la Palat
Autor:
Aurelia Mocanu
01.12.2009
Lutul cheama lutul. Panorama
Ceramicii Românesti a fost gazduita in lunile octombie-noiembrie la
parterul Palatului Mogosoaia. Odaile labirintice ale resedintei
Printului Brâncoveanu s-au umplut de lucrari recente ale unui numar
de 33 de artisti, de la 25 la 75 de ani. Din cele circa 100 de
piese, jumatate au venit de peste munti, din scoala formata la
Cluj. Initiativa si efortul real de organizare au apartinut, in
primul rând, Cristinei Popescu Russu, artista cu o vasta experienta
internationala si tocmai de aceea interesata sa mentina constiinta
de grup a creatorilor români.
Situatia institutionala a
ceramicii noastre a suferit pierderi considerabile in ultimele doua
decenii.
Dupa caderea comunismului, industria ceramicii a disparut
treptat ca protector al experimentelor individuale si ca
sustinatoare a simpozioanelor de artisti. Uniunea profesionala a
ceramistilor, controlata, intr-adevar, de sistemul de stat, era
insa cea care media contactele internationale, asigura participarea
si transportul la concursuri si expozitii in strainatate. Comenzile
de stat, achizitiile din ateliere si costurile energetice erau mult
mai sigure pâna in 1989. Acum, cariera de ceramist a devenit o
aventura personala cu baze materiale"inflamabile".
Deceniile 7 si 8 ale secolului
XX au fost ani de emulatie si adevarata cercetare formala si
tehnologica. Generatiile care au acum 45-65 de ani s-au format sub
marca de elita a unei bresle profesionale cu doua "centre-scoala'',
la Bucuresti si la Cluj. Expozitia de la Complexul Muzeal al
Palatului Mogosoaia prezinta nume binecunoscute publicului nostru:
Eugenia Pop, Marta Jakopovitz, George Tiutin, Ioana Setran, Ioana
Stepanov, artisti cu palmares indelungat. Artisti-profesori, aflati
in apogeul carierei, sunt Titu Toncian, Ionel Cojocariu, Cristina
Bolborea. Artisti maturi cu ateliere de cercetare individuala care
reprezinta pilde de rezistenta profesionala sunt: Arina Ailincai,
Vasile Cercel, Cristina Popescu Russu, Gherghina Costea, Daniela
Fainis, Ioan Sumedrea, Ernest Palko, Simona Tanasescu. Artisti
interesanti, care au intrat in al doilea deceniu de creatie cu
marca stilistica definitivata, sunt Monica Paduret, Georgiana
Cozma, Lucia Lobont. Statistica oferita de selectia expozitionala
are anumite relevante. Cinci artiste din expunere sunt membre ale
prestigioasei Academii Internationale de Ceramica-Geneva ( Setran,
Ailincai, Costea, Russu, Emilia Chirila). O treime din expozanti
sunt tineri formati dupa 1990 (printre care expansivul Ciprian
Ariciu), o alta treime sunt creatori barbati, intr-o disciplina
declinata la noi mai mult la feminin, apoi un numar egal cu o
treime sunt artisti care nu au raspuns invitatiei de participare
(Tereza Panelli, Ernest Budes, Ilie Rusu, Eugen Cioanca, Farcasiu
etc.)
Expozitia de la Mogosoaia a fost
un bun prilej de a face bilantul unui palete stilistice de aproape
un sfert de veac printre toate generatiile de creatori. Ceramica a
fost unanim abordata ca forma complexa de plasticitate,
spatialitate, textura si cromatica. Piesele propuse la inceputul
traseului expozitional, tonice, postmoderne, au fost un recital
obiectual cu partitura neo-pop (Roxana Pitz, Bianca Boieroiu). La
polul opus, tinuta minimalist-rafinata a modulului parietal pe care
evolueaza doar o craclura "zen" (Simona Tanasescu). Am remarcat
ansambluri hieratice din galeti-ovoide de portelan (Tiutin) sau
forme columnare cu performante de straturi glazurate (Romana Cucu).
Multe optiuni se indreapta spre ansambluri spatiale care nu
depasesc totusi diametrul habitaclului (arcada-biblioteca a Anielei
Ovadiuc). Ideea de ansamblu compozitional conduce ades in ceramica
noastra spre memoria culturala, vestigiul arheologic si totem
(Cercel, Toncian, Palko). Un pas spre ideomul folcloric, cu
stilizarile si ludicul lui narativ, il fac Paduret si Pop. Poteria
este reprezentata de experimentele ajurate ale Ioanei Stepanov si
de chiupurile inalte cu bogata epiderma de texturi si glazuri
albastre ale Doinei Stici. Elena Bizu, sculptorita ca formatie, a
fost câstigata de arta focului pentru un alai descrescator de
fapturi robotoide. Portelanul este exaltat in transparente
tubular-vegetale la Gina Costea sau spre fragilitati ale hârtiei la
buchetul de rulouri propus de Ioana setran, ori in ciobul-foita si
stratificarile lamelare ale Cristinei Russu. Oriana Pelladi
tenteaza si ea acest trompe l'oeil inteligent-manierist al
materialitatilor fragile incognito, in seria de plieri numite
Origami, iar Cristina Bolborea transfera prin stantare
motivul covorului iranian pe cahle poligonale. Module
compozitionale care evolueaza si cu expunere parietala ne ofera
cutiile-pixide cu vestigii de atelier ale Georgianei Cozma.
Interesanta si grava este expresia figurativului antropomorf
(Ailincai, Sumedrea), o noutate cu vector expresionist in ceramica
româneasca, având cap de serie inainte de 1989, la sculptorul si
profesorul clujean Mircea Spataru. Preocupata tot de figurativ,
tânara Adela Bonat propune transferul serigrafic al chipului
digitalizat pe placa de faianta.
Dialogul operelor ceramice in
spatiul expozitional a avut o tonalitate unitara: un echilibru cert
intre gratie si cutezante formale. Inventivitatea texturilor
suplineste in momentul actual raritatea si scumpetea pigmentilor
stralucitori (de remarcat cromatic Pistilul Elenei Amariei).
Proliferarea bricolajului si eteroclitului de materiale nu inspira
creatia româneasca, chiar daca Daniela Fainis practica, cu
remarcabila eleganta, angrenajele vibratile din fire de otel
ancorate cu cioburi de portelan.
Ceramica ramâne incontestabil in
arealul românesc un mare rezervor de delicatete emotionala
transmisa prin forma plastica.
AURELIA
MOCANU (n. 1957, la
Codlea, Brasov). Scoala gimnaziala de arta si liceul de arta din
Sibiu. A absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu",
sectia de istoria artei-muzeologie, 1981. Expert de arta la
Oficiul de Patrimoniu Bucuresti pâna in 1989 si actualmente la
MCCP. Redactor sef adjunct la revista "Arta", 1990-1992, 2000-2001.
Bursa doctorala la EHSS, Paris, 1993. Premiu pentru experiment
literar ASPRo, 2001 pentru volumul "Ibrisim". Realizator al
emisiunii Arte Frumoase de la Radio Romania Cultural din 1995 pana
in prezent.