Tanasescu, FMI, spune ca bugetul trece anul cu doar 2,5 miliarde de euro, dar „atentie la lunile ianuarie si februarie”

Necesarul de finantare a bugetului pana la sfarsitul anului se poate incadra in 2,2 - 2,5 mld. euro, estimarea vehiculata recent de 5 mld. euro fiind exagerata in conditiile in care deficitul nu va trece de 7,5% din PIB, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI si fost ministru al finantelor. El considera ca piata monetara este destul de lichida, insa avertizeaza asupra problemelor care pot aparea in ianuarie si februarie.

"A analiza numai nevoia de finantare pana la finele anului este o greseala. Sa nu uitam ca in ianuarie si februarie incasarile sunt reduse, iar cheltuielile destul de numeroase vor crea un posibil dezechilibru in asigurarea finantarii. Trebuie sa vedem cum va actiona Trezoreria din punctul de vedere al maturitatilor in rostogolirea datoriei ce va fi acumulata in decembrie pentru a lua in calcul necesarul de bani pentru ianuarie si februarie. Sunt convins insa ca un mix intre o politica monetara proactiva, o politica fiscala prudenta si intoarcerea FMI si UE la Bucuresti dupa instalarea guvernului poate asigura necesarul de finantare intr-un mod coerent", afirma Tanasescu. El se declara increzator ca masurile de reducere a cheltuielilor care vor fi luate pana la sfarsitul anului vor face ca deficitul bugetar sa ramana foarte aproape de tinta de 7,3% convenita cu FMI si UE, ajungand la cel mult 7,5% din PIB. La sfarsitul lui octombrie deficitul a fost de 5,2% din PIB.

"Semnalul dat de FMI si UE prin venirea la Bucuresti a expertilor chiar in absenta unui guvern cu puteri depline a aratat ca Romania este sprijinita de partenerii cei mai importanti din Vest si vointa clara a acestora de a gasi solutii rapide de depasire a crizei economice. Plecarea lor nu inseamna decat o mica intarziere in acordarea sprijinului, nu un abandon."

Pentru dezamorsarea tensiunilor dintre banci - care cer dobanzi si de peste 10% - si Trezoreria statului, Tanasescu crede ca ar trebui diversificate instrumentele de imprumut si recladita increderea intre parti.

"Mecanismul «club loan» poate fi repetat, dar si alte tipuri de imprumut pot fi activate in asa fel incat finatarea sa se asigure fluent. Cel mai important este sa se recladeasca increderea intre sistemul bancar si institutiile statului pentru ca dobanzile sa arate un echilibru in linie cu realitatea economica. Aceasta incredere trebuie consolidata in asa fel incat pe termen mediu si lung sistemul bancar sa poata relua creditarea economiei reale la parametri normali si la costuri sustenabile."

In acelasi timp, el reaminteste ca Romania trebuie sa accelereze reformele structurale, in special in administratia publica centrala si locala, pentru a evita majorari de taxe.

"Nu cred ca in perioda de criza trebuie crescute taxele, de aceea nevoia de restructurare a cheltuielilor publice trebuie sa fie o prioritate la nivel national. Reformele sunt dureroase, dar necesare pentru a nu creste taxele sau a nu fi luate alte masuri care sa afecteze toata societatea."

Reprezentantul Romaniei la FMI sustine ca reformele reprezinta fundamentul reconstruirii sustenabile a unor finante publice solide care sa permita in anii urmatori sa se creeze mai multe resurse pentru investitii. "Nu mai putem sa spunem ceva fara acoperire, ci trebuie sa spunem ce avem in vedere, cu ce mijloace, cu ce costuri si cu ce rezultate pe termen mediu si lung."

Cat priveste perceptiile externe negative create de tensiunile politice - reflectate deja in cresterea cotatiilor CDS-urilor la aproape 300 de puncte de baza, Tanasescu considera ca obiectivul cel mai important al clasei politice trebuie sa fie formarea unui guvern stabil sustinut de o majoritate parlamentara solida imediat dupa prezidentiale.

"Orice intarziere ar putea determina turbulente mult mai mari din punct de vedere economic cu costuri si consecinte negative pe termen lung pentru Romania."