Drumul spre o noua Europa este deschis: Cehia a ratificat Tratatul de la Lisabona

Presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, cel mai "antieuropean" lider UE, a semnat ieri Tratatul de la Lisabona, menit sa imbunatateasca functionarea institutiilor Uniunii Europene, potrivit Mediafax Cehia.
Klaus, ultimul dintre cei 27 de lideri europeni care nu semnase inca acest document, a ratificat Tratatul la ora 15.00 (16.00, ora Romaniei). Presedintele ceh a afirmat insa trist ca, dupa intrarea in vigoare a tratatului, Cehia isi va pierde suveranitatea.
El a semnat Tratatul de la Lisabona dupa ce Curtea Constitutionala ceha a decis ieri ca acesta este conform cu Legea fundamentala a tarii, conditie necesara pentru ratificarea completa a documentului.
Tratatul de la Lisabona (care a inlocuit o ambitioasa dorinta a Uniunii de a avea o Constitutie proprie) aduce modificari importante in arhitectuta UE. Este vorba, in primul rand, de infiintarea unui post de presedinte al UE, de consolidarea competentelor Parlamentului European si eficientizarea procesului.
Tratatul prevede crearea unei functii de presedinte stabil al Consiliului European (sefii de state si de guverne), desemnat pentru un mandat de doi ani si jumatate si reinnoibil o singura data. Rotatia semestriala va continua pentru presedinta consiliilor de ministri, cu exceptia celui al mi-nistrilor de externe.
El va coordona activitatea Consiliului European si va putea reprezenta Uniunea Europeana pe plan international.
Delimitarea functiilor sale nu este insa una clara comparativ cu cele ale Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externa si securitate, care isi va consolida atributiile si va beneficia de un serviciu diplomatic real. Aceasta ambiguitate ar putea deveni o sursa de conflict pe viitor. Inaltul Reprezentant isi va cumula functiile cu cele ale vicepresedintelui Comisiei Europene.

Decizii mai usoare
Noul tratat elimina posibilitatea de veto la nivel national (introducand decizii luate prin majoritate calificata) in 40 de domenii, in principal in legatura cu cooperarea judiciara si politieneasca.

Noul sistem de vot in UE
Noul sistem de vot pentru luarea deciziilor se vrea mai clar si echitabil. O decizie prin majoritate calificata va fi adoptata daca va obtine sprijinul a 55% din state (15 din 27), reprezentand 65% din populatia Uniunii Europene. Acest lucru acorda mai multa putere de decizie tarilor cu o populatie mai numeroasa. Dar aplicarea acestui sistem a fost amanata pentru 2014, chiar 2017, in urma unui compromis cu Polonia.

Rolul Parlamentului European creste
Tratatul confera Parlamentului European, singura institutie a UE aleasa de cetateni, puteri de codecizie reale, alaturi de statele membre, in numeroase domenii precum agricultura, pescuitul, problemele referitoare la politie si justitie.
Influenta Parlamentului European asupra alegerii viitorilor presedinti ai Comisiei va fi mai mare.
Dreptul de monitorizare a parlamentelor nationale in pregatirea textelor europene va fi consolidat.