Cei mai buni ani pentru angajatii romani

Un director de resurse umane dintr-o multinationala de servicii si-a schimbat de curand jobul, plecand intr-o alta multinationala. Potrivit unor informatii din piata, de la un castig lunar de 7.000 - 8.000 de euro, a trebuit sa accepte o oferta de 4.000 de euro, adica aproape jumatate.

Anii 2007 si 2008 - cel putin in prima parte - au fost cei mai buni ani pe care i-au trait angajatii romani. Salariile cresteau, angajatorii se bateau in oferte, totul mergea in sus. Cum arata aceeasi piata dupa aproape un an de criza?

Boom-ul salarial a inceput 2007 si a atins apogeul in prima parte a lui 2008. Cei mai norocosi au fost managerii din real-estate, auto, financiar-bancar sau telecomunicatii, acolo unde castigurile au explodat.

"Cei care are au apucat vremurile mai bune sa zica «Mersi!», pentru ca nu cred ca au primit astfel de salarii datorita valorii lor exceptionale, cei mai multi dintre ei", spune George Butunoiu.

Aproximativ jumatate de milion de romani castigau in luna octombrie a anului trecut peste 1.000 de euro, potrivit unei analize a Institutului National de Statistica (INS), iar numarul celor care trecusera in primele luni in care criza se facea simtita de pragul psihologic salarial de 1.000 de euro brut crescuse de aproape 12 ori in patru ani si cu 70% in 2008.

Desi cresterea numarului celor cu salarii mari a fost abrupta, specialistii in resurse umane spun ca numarul real al celor care castiga peste 1.000 de euro pe luna brut este cu mult mai mare decat cel afisat in statistica.

"Sunt mult mai multi. Trebuie sa luam in considerare zona gri a economiei. In general, angajatorii prefera sa dea salarii mici pe cartea de munca. Cred ca sunt cel putin 700.000 de romani care castiga 1.000 de euro pe luna, insa majoritatea celor care au salarii mari le au pe alte forme de colaborare cum este PFA-ul", spune Cristina Postolache, national business development director la compania de consultanta in resurse umane Inner Look.

Explicatiile boom-ului din datele statistice sunt doua si sunt strans legate una de cealalta. Pe de o parte banii pe care strainii i-au pompat in economia romaneasca au explodat in ultimii ani. 2008, spre exemplu, a fost anul cu cea mai mare crestere a investitiilor straine directe, care au trecut de 9 mld. euro, fata de 7,2 mld. euro cat erau in 2007, si aproape dublu comparativ cu 2004, cand valoarea acestora era de putin peste 5 mld. euro. In al doilea rand, intrarile investitionale au antrenat o lupta fara precedent pentru forta de munca si au urcat salariile.

In ultimii doi ani, salariile au crescut cu doua cifre - 14% in 2007 si 15% in 2008 - insa datorita ratei inflatiei de aprox 6,7% din ambii ani, cresterea reala a salariilor a fost de 7-8%. Cresterile salariale semnificative nu au fost inregistrate insa la nivelul tuturor salariatilor. De avansuri salariale au beneficiat in special angajatii din anumite domenii - real estate, telecom, banci - si in special cei din multinationale. Clasa de mijloc, cea care a miscat si a ridicat economia in ultimii ani, in special prin consum, este si cea mai lovita de criza.

Un manager de HR povesteste ca dadea cate 20 de adeverinte pentru credite in fiecare zi. "Oamenii nu mai erau rationali", spune el.

Isteria castigurilor s-a transferat extrem de usor si la nivelul companiilor angajatoare. "Ca sa ai oameni, trebuia sa platesti pretul pietei. Toate companiile aveau anul trecut planuri foarte ambitioase si isi propuneau sa creasca cu 40 - 50%. Businessurile cresteau foarte repede si nu mai era timp pentru formarea oamenilor. Totul a fost pe fast-forward", spune Postolache.

"Printre multele lucruri bune pe care le-a adus criza se numara si slabirea presiunii pe salarii, prin inlocuirea competitiei bazate pe penurie cu una mai sanatoasa, bazata pe valoare. Mai bine spus, criza asta a readus lucrurile la normal", este de parere headhunter-ul George Butunoiu.

Socul psihologic

Unul din efectele mai putin vizibile a fost socul psihologic resimtit de candidati. "Oamenii nu sunt pregatiti sa accepte mai putin. Multi spun ca au credite care curg, banca bate la usa, dar nu accepta salarii de 2.000 de euro. E un paradox. Sfatul meu este decat sa astepte si sa stea acasa, sa iasa in piata, pentru ca doar asa isi pot gasi de lucru", mai spune Postolache. Ea da exemplul unui manager din telecom care anul trecut castiga 6.000 de euro si care a fost determinat sa plece din companie. Ulterior, s-a angajat la alta firma in domeniul financiar, unde are un salariu de 3.000 de euro si este "extrem de nemultumit" si cauta in continuare oferte.

Nu doar la nivel de management au crescut salariile, toate categoriile de salariati au vazut castiguri in crestere. Astfel, consilierii de vanzari din auto aveau la inceputul anului trecut salarii fixe de de 1.000 de lei, insa niciunul nu pleca acasa cu mai putin de 1.000 - 2.000 de euro.

"Au cheltuit ce nu aveau"

Cum s-a ajuns la aceasta situatie? A fost, in primul rand, vorba despe cresterea economica, care s-a tradus in graba investitorilor de a intra pe piata si de a creste cat mai repede. "In anii trecuti, strainii veneau in numar foarte mare, aveau nevoie de cota de piata si de oameni care sa ii ajute sa creasca. Am vazut salarii nete de 7.000 si 10.000 de euro in real estate", afirma Ulrik Rassmusen, partener in cadrul firmei de executive search Pedersen & Partners si unul dintre cei mai activi recruiteri in zona de management din real estate.

Astfel, se ajunsese la situatii in care "romani cu doi-trei ani de experienta castigau cat britanicii cu 20 de ani de experienta in real estate".

In prezent, lucrurile s-au schimbat semnificativ. "Multi au fost dati afara, li s-au taiat salariile. Oamenii sunt ingrijorati. Majoritatea nu au realizat ce urma sa se intample. Au cheltuit mult din ce nu aveau. Si-au facut calcule ca la exit vor incasa o anumita suma si s-au grabit sa cheltuiasca bani pe care nu ii aveau si care acum sunt blocati", subliniaza Rassmusen.

Ofertele salariale pentru executivi s-au prabusit cu 20-30%

Mihaela Damian, presedinte al Stanton Chase Romania, spune ca in prezent piata fortei de munca la nivel executiv experimenteaza un alt paradox.

"Companiile nu prea gasesc executivi, pentru ca se incapataneaza sa ofere salarii cu mult sub nivelul managerilor, pe motiv ca piata a cazut. Suntem la cealalta extrema. In urma cu un an companiile dadeau salarii foarte mari, sub pretextul ca afacerile cresc si nu gasesc manageri.

Intr-adevar, au crescut nejustificat salariile in anii trecuti, dar s-a creat un nivel al asteptarilor din partea executivilor, care este dificil de coborat acum", explica ea.

Situatia este cu atat mai complicata intrucat este vorba despre oameni care au deja un job si care nu sunt disperati sa plece din companiile in care lucreaza.

La nivelul unei multinationale cu cateva sute de angajati, un general manager lua anul trecut 5.000 - 6.000 de euro, iar in prezent este ofertat cu 20% mai putin.

Un Chief Executive Officer (CFO) de multinationala mare, cu peste 1.000 de angajati, care lua anul trecut 7.000 - 10.000 de euro, primeste o oferta care coboara si pana la 4.000 de euro. "Sunt oameni care se gandesc sa faca pasul de la un nume mai putin sonor catre o companie mai mare sau mai cunoscuta si care amana o astfel de decizie pentru ca nivelurile salariale sunt sub nivelul lor de asteptari", spune Damian.

Astfel, aproximativ o treime din companii au tendinta sa oferteze cu 20 - 30% mai putin decat anul trecut.

"Nu au primit salarii mari pentru valorile lor exceptionale"

Si managerii de resurse umane au avut de castigat in ultimii ani. "Cel mai mare salariu pe HR este in jur de 9.000 de euro net/luna si este castigat de un manager din telecom. Sunt cateva, foarte putine, salarii in plaja 6.000 - 9.000 de euro", spune headhunter-ul George Butunoiu.

In medie, un director de resurse umane de multinationala mare castiga 4.000 - 5.000 de euro.

Acestea sunt nivelurile salariale inainte de criza si nu au fost operate reduceri semnificative la astfel de niveluri de management. Cu toate acestea, cine intra acum pe o astfel de pozitie nu va mai primi astfel de salarii, intrucat angajatorii au redus ofertele salariale cu procente semnificative.

El subliniaza ca i-a cunoscut pe multi dintre cei care acum au pozitii de top pe piata inca de pe cand erau incepatori in firmele multinationale si crede ca cei mai multi dintre ei au avut, pur si simplu, noroc.

"E drept, dupa ani buni in firme multinationale, multi dintre ei au ajuns acum foarte buni. Insa si multi dintre «restul» ar fi ajuns la fel, poate si mai buni, dar nu s-au aflat atunci in locul potrivit sau nu au avut destul de mult tupeu sa se bage in fata. Intrarea in multinationale a fost sansa vietii lor. Odata intrati in sistem erau «aspirati» inspre in sus si le cresteau si salariile si pozitiile aproape de la o luna la alta, fara sa faca aproape nimic deosebit. Toata lumea se temea atat de tare de cei din afara multinationalelor, ca sa nu mai vorbim de cei de la stat, incat aproape ca numai acestia contau pentru joburile de top management, si, de multe ori, chiar de middle management. Singura sansa sa intri in «sistem» era pe «jos», si aproape exclusiv pentru tineri", mai spune Butunoiu.