EDITORIAL/ Omul darama locul
Autor:
Stelian Turlea
15.10.2009
Admirabila campania lansata la
inceputul verii de Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului
National - "Omul darama locul" - menita sa schimbe perceptia
publica asupra patrimoniului construit. Bucurestii sunt singura
capitala europeana care a demolat in vremuri de pace un numar de
cladiri echivalent cu cele pierdute de alte capitale in vremuri de
razboi. Riscul enorm este ca sub avalansa demolarilor se pierde
identitatea.
Exista doua cai de a schimba
fata unui oras: 1. prin reconstructie potrivit unui plan care
inseamna modernizare si care tine cont de toate aspectele implicate
in viata unui oras si 2. prin reconstructia haotica. Bucurestii
s-au schimbat modernizandu-se, conform primei cai, o data la
sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-au taiat primele doua mari
bulevarde, si a doua oara in perioada interbelica, atunci
deschizandu-se alte artere principale.
Cand reconstructia se face
potrivit unui plan bine cantarit, cad de regula cartiere intregi,
inlocuite cu altele, si se deschid mari axe de circulatie. In
timpul regimului comunist au fost aplicate ambele moduri de
transformare, iar dupa 1990, reconstructia haotica a pus stapanire
deplina. Au cazut sub lama buldozerelor un numar impresionant de
cladiri, in covarsitoare majoritate de patrimoniu, adica opere de
arta arhitectonica, din pacate inlocuite cu blocuri insipide
aparute pentru imbogatirea peste noapte a intreprinzatorilor care
sustin sus si tare ca "dezvolta" orasul. Pentru a pune punct
acestei dezvoltari haotice si lipsite de gust, este nevoie de legi
clare si drastice, de vointa si de conclucrarea unui mare numar de
foruri care sa nu mai permita planuri aberante, aprobari ilegale si
abuzuri de tot felul.
In urma semnalelor fara numar,
Ministerul Culturii si Cultelor a lansat la inceputul verii o
campanie de trei saptamani intitulata "Omul darama locul", cu
scopul de a sublinia faptul ca promovarea si conservarea
patrimoniului depinde de crearea deprinderii de a sanctiona public
orice proiect de demolare sau de mutilare a caselor si zonelor
construite. Ceva mai tarziu, ministrul Culturii a lansat "Cartea
neagra a patrimoniului", volum realizat de Ordinul Arhitectilor din
Romania, in care, sub motto-ul "Comunismul ne-a deturnat istoria.
Noi o distrugem", inventaria valorile culturale disparute si
valorile culturale degradate. Primul volum al seriei, "Bucuresti
1990-2009", se ocupa de distrugerile din Bucuresti. "Am ales
Bucurestii pentru ca ofera cazul pe care il stim cel mai bine, un
caz de distrugere aberanta si scandaloasa."
In septembrie, campania "Omul
darama locul" a revenit si s-a incheiat lunea trecuta cu o
manifestare desfasurata la Ateneu sub sloganul "Refugiat in orasul
tau". Principalul scop al evenimentului era acela de a semnala
pericolul pierderii acelor amprente culturale care structureaza
identitatea oraselor si fara de care ajungi refugiat in propriul
oras.
Au avut vreun efect toate aceste
manifestari si semnale? Demolarile aiuritoare sau ilegale ale unor
case de patrimoniu, ridicarea unor constructii hidoase in locul lor
au continuat, dar parca intr-un ritm mai lent (un rol va fi avut si
criza economica), concomitent cu inasprirea legilor si introducerea
unor interdictii care au starnit si incredibilele lupte corp la
corp in Primaria Capitalei. E putin, dar e un inceput, care cere ca
asemenea manifestari si campanii sa continue. Ma gandesc insa ca
permanentizarea unei campanii ar putea avea efecte nedorite:
oamenii s-ar obisnui, s-ar ajunge la rutina si nimeni n-ar mai tine
cont de apelurile la oprirea mutilarilor. Dar intr-o zi poate vom
constata ca ne intoarcem de la sloganul "Omul darama locul" la mai
vechea vorba "Omul sfinteste locul".
STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie
(1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei
decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus,
dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian",
dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de
stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si
editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece
carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua
traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii
Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul
Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru
copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost
nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura
pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.