EDITORIAL/ Omul darama locul

Autor: Stelian Turlea 15.10.2009
Admirabila campania lansata la inceputul verii de Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National - "Omul darama locul" - menita sa schimbe perceptia publica asupra patrimoniului construit. Bucurestii sunt singura capitala europeana care a demolat in vremuri de pace un numar de cladiri echivalent cu cele pierdute de alte capitale in vremuri de razboi. Riscul enorm este ca sub avalansa demolarilor se pierde identitatea.
Exista doua cai de a schimba fata unui oras: 1. prin reconstructie potrivit unui plan care inseamna modernizare si care tine cont de toate aspectele implicate in viata unui oras si 2. prin reconstructia haotica. Bucurestii s-au schimbat modernizandu-se, conform primei cai, o data la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-au taiat primele doua mari bulevarde, si a doua oara in perioada interbelica, atunci deschizandu-se alte artere principale.
Cand reconstructia se face potrivit unui plan bine cantarit, cad de regula cartiere intregi, inlocuite cu altele, si se deschid mari axe de circulatie. In timpul regimului comunist au fost aplicate ambele moduri de transformare, iar dupa 1990, reconstructia haotica a pus stapanire deplina. Au cazut sub lama buldozerelor un numar impresionant de cladiri, in covarsitoare majoritate de patrimoniu, adica opere de arta arhitectonica, din pacate inlocuite cu blocuri insipide aparute pentru imbogatirea peste noapte a intreprinzatorilor care sustin sus si tare ca "dezvolta" orasul. Pentru a pune punct acestei dezvoltari haotice si lipsite de gust, este nevoie de legi clare si drastice, de vointa si de conclucrarea unui mare numar de foruri care sa nu mai permita planuri aberante, aprobari ilegale si abuzuri de tot felul.
In urma semnalelor fara numar, Ministerul Culturii si Cultelor a lansat la inceputul verii o campanie de trei saptamani intitulata "Omul darama locul", cu scopul de a sublinia faptul ca promovarea si conservarea patrimoniului depinde de crearea deprinderii de a sanctiona public orice proiect de demolare sau de mutilare a caselor si zonelor construite. Ceva mai tarziu, ministrul Culturii a lansat "Cartea neagra a patrimoniului", volum realizat de Ordinul Arhitectilor din Romania, in care, sub motto-ul "Comunismul ne-a deturnat istoria. Noi o distrugem", inventaria valorile culturale disparute si valorile culturale degradate. Primul volum al seriei, "Bucuresti 1990-2009", se ocupa de distrugerile din Bucuresti. "Am ales Bucurestii pentru ca ofera cazul pe care il stim cel mai bine, un caz de distrugere aberanta si scandaloasa."
In septembrie, campania "Omul darama locul" a revenit si s-a incheiat lunea trecuta cu o manifestare desfasurata la Ateneu sub sloganul "Refugiat in orasul tau". Principalul scop al evenimentului era acela de a semnala pericolul pierderii acelor amprente culturale care structureaza identitatea oraselor si fara de care ajungi refugiat in propriul oras.
Au avut vreun efect toate aceste manifestari si semnale? Demolarile aiuritoare sau ilegale ale unor case de patrimoniu, ridicarea unor constructii hidoase in locul lor au continuat, dar parca intr-un ritm mai lent (un rol va fi avut si criza economica), concomitent cu inasprirea legilor si introducerea unor interdictii care au starnit si incredibilele lupte corp la corp in Primaria Capitalei. E putin, dar e un inceput, care cere ca asemenea manifestari si campanii sa continue. Ma gandesc insa ca permanentizarea unei campanii ar putea avea efecte nedorite: oamenii s-ar obisnui, s-ar ajunge la rutina si nimeni n-ar mai tine cont de apelurile la oprirea mutilarilor. Dar intr-o zi poate vom constata ca ne intoarcem de la sloganul "Omul darama locul" la mai vechea vorba "Omul sfinteste locul".

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.