Banca Transilvania a mai luat 50 mil. euro de la IFC: Rekkers: Vom continua sa scadem dobanzile la credite in pasi marunti

Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, sustine ca institutia pe care o conduce este lichida si dispune de suficient capital, o majorare de capital nefiind necesara.

Anuntul lui Rekkers are loc in contextul in care in aceasta primavara BERD, care este principalul actionar al Bancii Transilvania (simbol bursier TLV) cu 15% din capitalul social, a precizat ca este dispusa sa investeasca 50 mil. euro intr-o majorare de capital, care s-ar putea derula in acest an.

"Nu este nevoie de o majorare de capital. Stam bine cu solvabilitatea, inregistram o rata de peste 13,5%. Suntem foarte bine capitalizati si stam bine si in termeni de lichiditate", a declarat oficialul bancii.

Anul acesta, o alta banca cu capital autohon, Banca Comerciala Carpatica, a derulat o majorare de capital in valoare de 6,7 mil. euro, pentru a asigura o mai buna rezistenta la socurile macroeconomice si sistemice. Ulterior, conducerea bancii a fost schimbata.

Intrarea IFC in actionariatul TLV va fi negociata in noiembrie

Conducerea Bancii Transilvania urmeaza sa negocieze intrarea in actionariat a International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale, prin conversia obligatiunilor in valoare de 20 mil. dolari pe care institutia financiara le-a subscris in 2005.

Emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni in valoare totala de 25 mil. dolari va ajunge la maturitate in vara anului viitor. In cazul in care institutia va opta pentru conversia in actiuni a obligatiunilor, acest lucru va insemna intrarea in actionariat a Bancii Mondiale, cu circa 6-8% din actiuni.

"Este prea devreme pentru a discuta despre conversia obligatiunilor in actiuni. La mijlocul lunii noiembrie, vom discuta acest subiect cu reprezentantii bancii", a precizat Ana Maria Mihaescu, sefa misiunii IFC in Romania.

Horia Ciorcila, presedintele si fondatorul Bancii Transilvania, declara la inceputul anului ca se asteapta sa vada IFC in actionariat pana la sfarsitul anului.

Finantare de 50 mil. euro de la IFC pentru divizia de medici

Ieri, Banca Transilvania a anuntat contractatarea de la IFC a unei linii de finantare in valoare de 50 mil. euro destinata Diviziei pentru Medici in scopul creditarii sectorului medical. Din aceasta suma, reprezentantii bancii isi propun sa acorde cateva mii de credite intr-un interval de maximum zece luni. In cei doi ani de functionare, Divizia pentru Medici a acordat credite de in valoare de 150 mil. euro, beneficiind de un portofoliu de peste 16.000 de clienti.

"Cel mai mare proiect finantat a fost un proiect imagistic in valoare de 1,5 mil. euro, insa media se situeaza in jurul a cateva sute de mii de euro. Un rol important in dezvoltarea sectorului medical privat il vor juca de acum inainte judetele din afara Bucurestiului", a spus Fady Chreih, director al Diviziei pentru Medici in cadrul Bancii Transilvania.

Mai cere 10 mil. euro pentru "Prima casa"

Alaturi de finantarea sectorului medical privat, Banca Transilvania participa la programul "Prima casa", epuizand pana in prezent plafonul de 17 mil. euro. "Initial am cerut un plafon in valoare de 25 mil. euro, insa am primit mai putin, respectiv 17 mil. euro, suma pe care am epuizat-o. Iar acum am cerut suplimentarea cu inca 10 mil. euro", a precizat Rekkers.

Rekkers a adaugat ca banca va continua sa isi creasca portofoliul de credite anul acesta si in 2010, fara a da detalii privind ritmul de crestere. El a mai spus ca banca va continua sa scada dobanzile la credite "in pasi marunti", proces de reducere care trebuie continuat si de BNR.

Banca Transilvania urmeaza sa publice rezultatele financiare pe trimestrul al treilea la sfarsitul lunii octombrie. In primul semestru, banca a inregistrat un profit net de 11 mil. lei, de 12 ori mai mic decat in perioada similara a lui 2008, din cauza provizioanelor ridicate aferente creditelor neperformante. Activele au crescut in primele sase luni cu 13%, la 19,28 mld. lei (4,53 mld. euro).

Actiunile TLV au crescut ieri cu peste 5%, inchizand la pretul de 1,71 lei, iar capitalizarea se ridica la 422 mil. euro.

TITL: Bursa n-are nevoie de Guvern

De Andrei Chirileasa - editor piete de capital al ZF

Caderea Guvernului condus de Emil Boc a avut un efect pozitiv pe Bursa, care a avut ieri cea mai buna sedinta din ultima luna, pe fondul reluarii cresterilor de pe pietele externe. De ce a facut bine Bursei caderea Guvernului?

Analizand evolutia oscilanta din ultima luna, marcata de amplificarea conflictului de pe scena politica, s-ar putea spune ca investitorii au rasuflat usurati, vazand in prabusirea Guvernului un deznodamant asteptat, a carui amanare nu facea decat sa tina piata in asteptare si sa sporeasca incertitudinea.

Perspectiva numirii unui prim-ministru independent din punct de vedere politic si a unui guvern de tehnocrati ar putea fi o alta explicatie pentru entuziasmul de pe Bursa, dupa aproape un an de criza economica in care guvernul politic PD-L - PSD nu a reusit sa vina cu masuri concrete pentru relansarea economiei.

Probabil ca odata cu calmarea scenei politice, Bursa se va intoarce la evolutiile ei obisnuite, strans legate de cele ale pietelor externe, dupa ce timp de cateva saptamani s-a rupt din pluton.

Un lucru este cert: investitorii au incetat de mult sa mai spere ca vreun guvern se va implica cu adevarat in dezvoltarea pietei de capital locale, mai mult decat la nivel declarativ. Bilantul ultimului cabinet in relatia cu Bursa este aproape inexistent.

In ultimul an, statul nu a listat nicio companie importanta pe piata, desi are nevoie de bani, iar pentru atragerea fondurilor de investitii straine este nevoie de emitenti noi si de mai multa lichiditate. Toate proiectele de listari ale unor companii de stat, despre care se vorbea in anii trecuti, au fost amanate pe termen nedeterminat.

Fondul Proprietatea nu va veni nici anul acesta pe Bursa, desi guvernantii il tot promit investitorilor din 2006. Mai mult, alegerea administratorului fondului a fost intarziata nepermis de mult de renegocieri de clauze, iar semnarea contractului de administrare cu Franklin Templeton este in continuare incerta.

Reformarea institutiilor pietei de capital, in special a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), si crearea unei legi care sa protejeze cu adevarat actionarii minoritari raman doar un vis pentru investitori.

Pe de alta parte, instabilitatea politica si lipsa de solutii la criza economica nu au facut decat sa-i indeparteze si mai mult pe cei cativa investitori straini din piata.

In aceste conditii, bursa de la Bucuresti ramane doar o piata periferica, fara personalitate proprie, care va continua sa copieze evolutiile pietelor din SUA si din vestul Europei. Comparatia cu piata din Polonia nici nu-si mai are locul.