UE va avea presedinte si ministru de externe. Ce castiga Romania de pe urma reformarii Uniunii

Autor: Magraon Andreea 04.10.2009

Tratatul de la Lisabona - care a trecut la finele saptamanii trecute testul referendumului irlandez - va schimba din temelii modul de functionare al institutiilor europene.

Un refuz al irlandezilor fata de Tratat ar fi continuat imobilismul in care se scalda de cativa ani Uniunea Europeana. Tratatul de la Lisabona este cel mai important document adoptat de UE in ultimii 10 ani, dupa Tratatul de la Nisa (2001) care a permis extinderea UE. Totusi, el este un compromis - un rezumat al Constitutiei Europene (un proiect mult mai ambitios, care a esuat insa in urma a doua referendumuri in Franta si Olanda - in 2005).

Tratatul tinteste simplificarea procesului de decizie in UE, extrem de util pentru eficientizarea institutiilor UE, este de parere Vasile Puscas, sef al Departamentului pentru Afaceri Europene pana saptamana trecuta.

"Pentru prima data se trece intr-un tratat european adoptarea deciziilor cu majoritate calificata in Consiliul Uniunii Europene, avand in vedere ca in prezent deciziile se iau consensual. Acest lucru este foarte important deoarece duce la simplificarea procesului decizional si la debirocratizare, de care toti se plang", a declarat Puscas pentru ZF.

Fostul ministru a argumentat ca schimbarile aduse de Tratatul de la Lisabona, printre care numirea unui ministru de externe, vor ajuta UE sa aiba o pozitie mai ferma in discutiile de la nivel international, lucru util in aceste timpuri de schimbare a ordinii mondiale.

Cetatenii irlandezi au spus "Da" documentului in proportie de 68%, dupa ce anul trecut l-au respins, trimitand UE intr-un blocaj institutional de lunga durata.

"Este o zi minunata pentru Irlanda si pentru Europa", a declarat premierul irlandez, Brian Cowen, dupa aflarea rezultatelor.

Dar ce inseamna succesul din Irlanda?

Tratatul de la Lisabona realizeaza o ampla reforma in randul institutiilor Uniunii Europene, necesara dupa primirea in componenta UE a 12 noi state, in 2004 si 2007.

Astfel, Parlamentul European va avea un mai mare cuvant de spus in adoptarea celei mai mari parti a legislatiei Uniunii Europene, iar modalitatea de vot in Consiliul UE se va schimba.

Spre exemplu, daca in prezent, o lege propusa in Consiliul Uniunii Europene poate fi adoptata prin majoritate calificata cu 74% din voturi, care sa reprezinte 62 de procente din populatie, din 2014, potrivit Tratatului de la Lisabona, va fi nevoie de 55% din voturi, care sa reprezinte 65% din populatie.

De asemenea, Consiliul European (format din liderii statelor membre ale UE) va avea un presedinte ales pe o perioada de 2,5 ani. El va purta si denumirea de presedinte al Uniunii Europene si se va ocupa de pregatirea sedintelor Consiliului.

UE va avea un reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate, care va fi si unul din vicepresedintii Comisiei Europene. Tratatul mai prevede ca, din 2014, numarul comisarilor sa fie redus la 2/3 din numarul statelor membre.

Aceasta prevedere este insa contestata in sanul UE si a starnit numeroase proteste. Niciun stat nu vrea sa renunte la comisarul sau si de aceea liderii europeni au propus sa se voteze astfel incat si dupa 2014, UE sa functioneze in continuare pe principiul "fiecare stat cu un comisar".

Uniunea Europeana va avea personalitate juridica, ceea ce inseamna ca va putea negocia ca un bloc cu statele terte. De asemenea, rolul Parlamentelor nationale va creste si vor fi consultate inainte de adoptarea unor legi.

Inainte insa de a intra in vigoare documentul trebuie ratificat de toate statele membre. In prezent, Cehia si Polonia mai au de facut un ultim pas spre ratificare. Emotiile cele mai mari raman in Cehia unde presedintele Vaclav Klaus, un eurosceptic declarat, nu se grabeste sa semneze decretul de ratificare.

Ce se schimba?