Investitii: 130 km de autostrada au atras 1 mld. euro

Autor: Adriana Rosoga 23.09.2009

Romania pierde anual miliarde de euro din investitii straine in lipsa unei infrastructuri moderne. Cei 281 de kilometri de autostrada, A1 Bucuresti-Pitesti si A2 Bucuresti-Cernavoda, au atras investitii masive in ultimii ani. Dintre acestea, autostrada Bucuresti-Pitesti (130 km) a atras investitii care depasesc un miliard de euro.



Cele doua autostrazi finalizate au atras numai in ultimul an in Romania investitii de peste 290 mil. euro, cat reprezinta cifrele cumulate pentru proiectele de extindere anuntate de companii precum PepsiAmericas, Nokia sau Romaqua.

"Inceputul autostrazii spre Pitesti concentreaza in jur de 80% din intreg stocul de spatii logistice moderne din Bucuresti estimat la 920.000 de metri patrati. In cifre asta inseamna probabil in jur de 400 milioane de euro investitii doar in cladiri si infrastructura, lasand la o parte banii investiti de fiecare chirias in parte. Pe langa aceste proiecte, mai trebuie luate in calcul investitii directe facute de companii in zona", spune Viorel Opait, senior industrial consultant al Colliers International.

El da ca exemplu investitiile PepsiAmericas, al doilea mare imbuteliator Pepsi-Cola, de 100 de milioane de euro in cea mai mare fabrica din Europa a companiei ce va fi construita in Dragomiresti, judetul Ilfov. Dezvoltatori precum compania belgiana Liebrecht&Wood, americanii de la ProLogis si italienii de la Cefin au investit cumulat aproape 500 milioane de euro in parcuri comerciale si spatii logistice la iesirea dinspre Bucuresti spre Pitesti.

Dezvoltatorul Liebrecht&Wood a investit anul trecut peste 120 milioane de euro pentru unul dintre cele mai mari parcuri comerciale denumit West Park. In cadrul acestuia a fost deschis in urma unei investitii de 65 mil. euro primul magazin de tip outlet din Romania, Fashion House Outlet.

De asemenea, retailerul de mobila kika a deschis prima unitate pe piata locala care a necesitat o investitie de 60 de milioane de euro. Magazinul de electrocasnice Technomarket si retailerul german de bricolaj Hornbach au deschis cate o unitate in cadrul aceluiasi proiect.

Polul logistic al Capitalei. Investitiile in proiecte logistice s-au intins de o parte si de alta a autostrazii pana la kilometrul 23, fiind cea mai activa zona din tara. Printre cele mai mari proiecte logistice incepute sau finalizate in ultimii ani se numara ProLogis Park Bucharest A1, Europolis Logistic Park, A1 Industrial Park sau Mercury Logistic Park. Americanii de la ProLogis au estimat o investitie de 150 mil. euro pentru un proiect pe care l-au inceput in urma cu doi ani si care va avea o suprafata de 290.000 de metri patrati, din care pana in prezent au fost finalizati 108.000 de metri patrati.

Tot 150 de milioane de euro au fost investiti in proiectul logistic Cefin Logistic Park, care a devenit ulterior Europolis Logistic Park, dupa preluarea activelor de catre fondul austriac de investitii Europolis, in urma unei tranzactii forward-purchase, cu o valoare de 75 de milioane de euro.

Alaturi de cele trei parcuri logistice, pe harta autostrazii Bucuresti-Pitesti sunt trecuti si A1 Industrial Park, dezvoltat de Cefin si vandut catre fondul de investitii Valad Property Group, investitia programata fiind de 70 mil. euro, si Mercury Logistic Park cu o suprafata de 25.000 metri patrati in care s-au anuntat investitii de 54 mil. euro. Retailerul de mobilier Mobexpert a investit in apropierea aceleiasi autostrazi circa 15 mil. euro intr-un magazin cu o suprafata de 10.000 de metri patrati, unde investitia a fost de 5 mil. euro si un centru logistic cu o suprafata de aproape 12.000 de metri patrati.

Pe autostrada Bucuresti-Pitesti urmeaza sa fie inaugurata anul viitor prima faza dintr-un outlet, Mega Designer Outlet, cu o suprafata de 16.000 de metri patrati, investitie estimata la circa 80 mil. euro, al carei dezvoltator sunt americanii de la Mega Company.

Investitii importante in retail au fost atrase la iesirea din Bucuresti spre Pitesti, precum si la intrarea in Pitesti. "Aici vorbim de centre comerciale, retaileri de tip big box sau importatori/distribuitori de masini. Cu mici exceptii, toate numele mari din aceste domenii sunt in aceste zone", mai spune Opait.

Compania de dezvoltare imobiliara Jupiter Group a finalizat anul trecut un centru comercial de 40.000 de metri patrati in Pitesti, Jupiter City, in care principalele ancore sunt Carrefour, Praktiker, Mobexpert si Media Galaxy. Investitia totala s-a ridicat la 42 de milioane de euro.

Investitii importante la Pitesti au fost realizate si de omul de afaceri Ioan Lazar care controleaza grupul cu activitati de transport International Lazar Company care administreaza un depozit cu o suprafata de 9.000 de metri patrati in Bascov, si care are in plan constructia a inca doua centre logistice, unul in Bucuresti si altul in Pitesti.

A2, saraca in investitii. Pe autostrada Bucuresti-Constanta, investitiile atrase sunt mult mai mici, sub 100 mil. euro.

"Autostrada spre Constanta a atras doar cateva dezvoltari pe partea de retail si logistica la iesirea din Bucuresti de o valoare net inferioara celei spre Pitesti. Odata cu finalizarea sectorului Cernavoda-Constanta vom vedea cu siguranta noi proiecte la intrarea in Constanta", explica Opait.

Principalele proiecte sunt NordEst Logistic Park, care apartine Immoeast si care urmeaza sa fie finalizat in 2011, investitia totala reprezentand 50 mil. euro, si GLS Logistic Park, proiect al companiei General Lux Service, pentru care au fost anuntate investitii de 30 milioane de euro.

"Proiectele depind de proximitatea de zone locuite care asigura fie forta de munca, fie potentiali cumparatori, precum si de accesul la autostrada. Astfel proiectele de retail si servicii sunt cele mai dese la inceputul autostrazii, langa orase unde se mai pot adauga activitati logistice de mici dimensiuni sau productie. Centrele logistice de mari dimensiuni pot merge lejer 10-20 km mai departe in cautarea terenurilor mai ieftine sau chiriilor mai mici. Cand discutam despre accesul la autostrada trebuie mentionat ca toate investitiile se fac in jurul iesirilor de pe autostrada, care sunt in numar limitat", mai spune Opait.

Autostrada Transilvania, desi nu a fost livrat niciun kilometru inca, a atras investitii totale de peste 100 de milioane euro. Nokia a deschis la Jucu (Cluj) cea de-a 11-a mare fabrica de terminale mobile detinuta de grup pentru ca anunta investitii de 60 mil. euro.

In plus, producatorul de apa minerala Romaqua Group Borsec a construit anul trecut in urma unor investitii de 40 mil. euro fabrica de bere Albacher in Sebes, in timp ce Kaufland construieste langa Turda al doilea centru logistic cu o suprafata de 125.000 mp. Modernizarea infrastructurii ar putea atrage in Romania mai multe investitii in productie. Companiile analizeaza posibilele locatii si din prisma infrastructurii rutiere (unde avem un deficit) nu doar financiare (unde avem un avantaj fata de multe tari). Un alt avantaj al unui sistem de autostrazi bine pus la punct este posibilitatea de a transforma Romania intr-un centru logistic regional folosind portul Constanta cel putin pentru produsele importate din Asia.

"In clipa de fata aceste produse ajung cel mai des la Rotterdam de unde sunt distribuite in restul Europei. Folosirea portului Constanta ar reduce durata transportului cu mai multe zile si implicit costurile aferente, lucru care s-ar vedea in stocuri mai mici si de ce nu produse mai ieftine in magazine", considera Opait.

Cea mai mare investitie ratata. Romania a pierdut anul trecut o investitie de peste 600 de milioane euro pe care Mercedes urma sa-i aloce pentru o noua fabrica. Infrastructura rutiera moderna si facilitatile oferite de guvernul maghiar i-au determinat pe nemtii de la Daimler sa aleaga Ungaria ca locatie pentru o noua uzina Mercedes, in detrimentul Romaniei, Poloniei si Serbiei. Guvernul ungar anunta totodata ajutoare de stat pentru Daimler de 111,5 mil. euro, pentru a construi o uzina Mercedes intr-o zona defavorizata, precum si un ajutor de 800.000 de euro cu care nemtii vor conecta locul viitoarei fabrici la reteaua feroviara nationala de mare viteza.

Avantajul dat de forta de munca ieftina din Romania a fost practic anulat de lipsa de drumuri.

"Practic orice companie care doreste sa investeasca intr-un proiect are in short-list mai multe locatii din mai multe tari, iar Romania concureaza frecvent cu Ungaria, Cehia, Polonia sau Bulgaria in atragerea investitiilor. De multe ori avantajul dat de salariile mai mici din Romania este anulat de faptul ca transporturile sunt intarziate de infrastructura proasta. Investitia Daimler care se face acum in Ungaria este un exemplu", spune Viorel Opait, senior industrial consultant al Colliers International.

Lipsa unei infrastructuri rutiere, dar si insuficienta parcurilor industriale a tinut departe de Romania proiecte majore de investitii.

"Investitiile in acest domeniu (infrastructura rutiera - n.r.) vor constitui un plus pe care Romania il asteapta de multi ani pentru a putea atrage proiecte majore si in alte regiuni ale tarii, deficitare in ceea ce priveste investitiile straine directe. In acelasi timp dezvoltarea unor proiecte de infrastructura inseamna influx de capital, tehnologie si know-how. In prezent exista o insuficienta in ceea ce priveste parcurile industriale dotate cu acces la utilitati care sa permita dezvoltarea unor proiecte de investitii de anvergura", sustine Sorin Vasilescu, director in cadrul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).

Aris monitorizeaza de la inceputul anului 22 de proiecte noi de investitii in faza de intentie in valoare de 1,5 mld. euro.

El spune ca pe langa acest aspect, investitorii sunt interesati de schemele de ajutor de stat, posibilitatea de accessare de fonduri europene, disponibilitate privind forta de munca calificata la preturi competitve, existenta unor terenuri cu acces la utilitati care sa permita implementarea unor proiecte de anvergura. "Romania are nevoie de aceste investitii care presupun influx de capital, tehnologie, forta de munca si nu in ultimul rand contributii la bugetul de stat si al asigurarilor sociale."