Premierul ungar face bancile mai responsabile: dobanzile nu vor mai creste dupa cum bate vantul

Autor: Cristina Rosca 22.09.2009

Ungaria a impus un nou cod de conduita care sa ghideze activitatea din sectorul bancar, pe care 13 banci l-au semnat deja "de buna voie si nesilite de nimeni". Codul de conduita a fost de asemenea semnat de primul-ministru Gordon Bajnai si de seful organismului de supraveghere a sistemului financiar, Adam Farkas.



Codul, care va intra in vigoare pe 1 decembrie, se doreste a fi un ghid care sa promoveze un proces de creditare responsabil. El acopera mai multe aspecte precum informarea clientilor cu privire la riscurile pe care le prezinta creditele in valuta. Codul limiteaza de asemenea puterea bancilor de a realiza modificari unilaterale ale contractelor de creditare.

Bancile s-au angajat sa opereze majorari de comisioane doar raportat la valoarea inflatiei, in timp ce ratele dobanzii pot fi modificate daca sunt indeplinite conditii foarte stricte. Clientii care intarzie cu plata ratelor la creditele ipotecare pe care le-au contractat trebuie contactati imediat pentru a se lua in calcul posibilitatea re-esalonarii platilor. Mai mult, clientii aflati in imposibilitatea de a-si mai achita creditul au dreptul la 90 de zile pentru a-si gasi cumparator pentru locuinta, inainte ca banca sa initieze procedurile prin care casa sa intre in posesia ei.

Clientii cu credite imobiliare in valuta - care reprezinta majoritatea creditelor din Ungaria - vor putea sa isi achite creditul in totalitate printr-o singura plata in moneda in care a fost contractat. Majoritatea creditelor ipotecare din Ungaria sunt contractate in franci elvetieni, iar cei mai multi debitori s-au speriat la inceputul anului ca nu isi vor mai putea achita ratele dupa ce forintul s-a depreciat puternic, iar ratele au crescut cu 50%.

Institutiile financiare care nu respecta regulile codului de conduita pe care l-au semnat ar putea fi amendate cu pana la 2 mld. forinti (7,3 mil. euro), potrivit premierului ungar Gordon Bajnai.

Vor sa recastige increderea populatiei

Presedintele Asociatiei Bancilor din Ungaria, Mihaly Patai, a spus ca principalul scop al acestei initiative este restaurarea increderii in banci. Peter Felcsuti, directorul Asociatiei, si-a anuntat demisia in aceeasi zi, decizie pe care a motivat-o invocand puncte de vedere diferite fata de alti membri. El a refuzat sa detalieze, insa se crede ca motivul neintelegerilor a fost chiar codul de conduita.

Sectorul bancar a fost probabil cel mai puternic afectat de criza actuala, insa a reusit sa isi revina mai repede decat celelalte sectoare care inca se mai lupta cu pierderi, bancile incepand deja sa posteze profituri similare celor dinainte de criza.

Aceasta evolutie a atras nemultumirea opiniei publice care arunca pe umerii bancilor povara crizei. Principalele nemultumiri prezentate de debitori sunt ca bancile au reusit sa transfere o mare parte din riscuri clientilor, ca actioneaza dupa propriul interes in manevrarea dobanzilor si ca sistemul de salarizare este incorect, in conditiile in care angajatii din sectorul bancar primesc inca bonusuri semnificative intr-o perioada in care rata somajului creste continuu.

Regulile codului ar putea fi aplicate pe viitor tuturor institutiilor ce opereaza pe piata creditarii de tip retail, potrivit lui Farkas. El a mai adaugat ca acest cod nu va restrictiona competitia intre banci. Bancile au fost de acord sa nu implementeze niciun amendament unilateral contractelor lor pana cand codul nu va intra in vigoare, potrivit lui Farkas.

Bonusurile, principala problema a sistemului bancar

Ungaria nu este singurul stat care a implementat un cod de conduita. Atat Franta, cat si Germania si Olanda au decis sa impuna noi reguli bancilor, insa in cazul acestor state cele vizate in principal sunt bonusurile.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a anuntat ca se vor limita bonusurile acordate traderilor din banci. El a mai spus ca bancile vor trebui sa amane acordarea a doua treimi din bonusurile traderilor cu trei ani, iar o treime sa fie acordata in actiuni. Daca operatiunea pentru care au fost acordate bonusurile se dovedeste neprofitabila in urmatorii doi ani, cele doua treimi din suma nu vor mai fi acordate. Potrivit lui Sarkozy, BNP Paribas a fost deja de acord sa aplice noile reguli. Bancile franceze au semnat in februarie un cod de conduita, creionat dupa regulile stabilite la summit-ul G20, cod ce dorea reducerea valorii bonusurilor.

In Germania bancherii trebuie sa ramburseze bancii bonusul primit daca ei isi asuma riscuri nejustificabile. Cancelarul german Angela Merkel a cerut de asemenea bancilor sa nu acorde bonusuri intr-un an daca anul respectiv a fost unul slab.

In Olanda, Asociatia Bancherilor a anuntat ca un cod de conduita ce urmeaza a fi semnat in mod voluntar va imbunatati procesul de risk management si va limita bonusurile acordate executivilor din banci, limitand pachetele salariale ale acestora la compensatii fixe. Noile masuri sunt menite sa limiteze activitatile riscante ale bancherilor, motivate in opinia organismelor olandeze de bonusurile extrem de atragatoare.

SUA adopta o pozitie lejera

In Marea Britanie, Autoritatea pentru Servicii Financiare a interzis in luna august bonusurile garantate acordate pe o perioada mai lunga de un an, anuntand ca acestea au un rol important in deciziile bancherilor de a opta pentru activitati cu un grad ridicat de risc. Aceasta regula, ce face parte dintr-un cod de conduita, va afecta 26 de banci ce opereaza in Marea Britanie. Autoritatea pentru Servicii Financiare a anuntat insa ca regulile vor putea fi modificate daca celelalte state nu adopta masuri similare, pentru ca Marea Britanie ar fi dezavantajata.

Opinia publica a explodat cand au aparut stiri conform carora Royal Bank of Scotland, care a necesitat ajutor guvernamental pentru a nu se prabusi, platea o pensie de 703.000 de lire sterline (775.000 de euro) fostului sau director executiv Fred Goodwin.

Comisia Europeana a propus in luna iulie o lege aflata inca in stadiu de proiect, ce urmeaza a se aplica tuturor celor 27 de membri ai UE, potrivit careia organismelor de supraveghere ale sistemelor financiare le sunt acordate puteri sporite pentru a amenda sau cere bancilor sa isi majoreze baza de capital, daca se observa ca acestea opteaza pentru actiuni prea riscante. Bonusurile nu trebuie sa reprezinte o parte prea mare din totalul platilor si nu trebuie puse in prim-plan individual, ci divizia si compania in ansamblu. Legea urmeaza a fi aprobata de Parlamentul European si de statele membre pentru a intra in vigoare in 2011.

Bancile ungare se gandesc si la clienti