Legea educatiei: Rectorul universitatii sau directorul scolii, direct responsabili de calitatea actului educational, biblioteci vituale si invatamant obligatoriu de 11 ani. Cum comentati?

Invatamantul de 11 clase obligatorii, evaluarea competentelor digitale in cadrul probelor de bacalaureat, programele de tip "a doua sansa" pentru cei care nu au mers la timp la scoala sau accesul elevilor la bibliotecile virtuale ale scolii sunt doar o parte din reformele proiectului pentru care Guvernul Boc a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament la mijlocul saptamanii trecute.

Dupa ce in ultimii 14 ani principalele legi privind educatia - legea invatamantului si statutul cadrului didactic - au fost modificare de 104 ori, Guvernul a finalizat proiectul privind legea educatiei dupa lungi dezbateri care au avut loc mai ales in ultimele saptamani. La discutii au participat atat seful statului, cat si fosti ministri ai educatiei, reprezentanti ai sindicatelor din invatamant sau chiar inspectori scolari.

Introducerea unei clase pregatitoare inainte de clasa I, masura agreata de toti participantii la dezbateri, este reforma care schimba structura invatamantului obligatoriu, care va deveni de 11 clase si care va fi structurat astfel: o clasa pregatitoare, patru ani de scoala primara, patru ani de gimnaziu si doi ani de invatamant liceal sau profesional.

Propunerea privind instituirea unei grupe mari pregatitoare (acesta fiind primul nivel al invatamantului obligatoriu) se regaseste atat in pachetul de legi elaborat de ministrul invatamantului Ecaterina Andronescu, cat si in cel al sefului comisiei de la Cotroceni, Mircea Miclea, ale caror proiecte au starnit multe controverse in ultima perioada.

Cu toate acestea, nici masurile propuse de Andronescu (care vizau instituirea invatamantului obligatoriu de 13 ani) si nici structura lui Miclea (10 ani de invatamant obligatoriu, din care un an de clasa pregatitoare, patru ani de scoala primara si cinci ani de gimnaziu) nu au primit aprobarea Executivului. Potrivit noii legi, evaluarea prescolarilor care au urmat grupa mare pregatitoare pentru scoala se va face de catre profesorul care i-a instruit, care elaboreaza un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului.

Pe baza acestui raport, copilul poate fi inscris in clasa I, iar de rezultatele acestuia se va tine cont in activitatea educationala derulata in primul an de educatie primara.

"Anul pregatitor inainte de clasa I si programele de tip «a doua sansa» sunt masuri care suna foarte bine, dar pe care nu le consider tocmai realiste. In scolile noastre nu sunt spatii pentru scolarizarea unui volum mai mare de elevi, mai ales ca in cele mai multe institutii de invatamant se invata de dimineata pana seara. De asemenea, varianta electronica a cartilor este mai accesibila pentru elevi si mai ieftina pentru conducerea scolii, insa bibliotecile virtuale nu vor inlocui niciodata farmecul unei carti scrise", sustine Maria Rotaru, profesor de limba si literatura romana in cadrul Colegiului National "Mihai Eminescu" din Suceava.

Doua modificari semnificative se impun si in ceea ce priveste examenul de bacalaureat. Absolventii claselor a XII-a vor fi nevoiti sa parcurga o proba de verificare a competentelor digitale, care insa poate fi echivalata cu o diploma cu recunoastere europeana care sa le certifice aceste competente.

Acelasi lucru se intampla si in cazul probei orale de limba straina, care poate fi echivalata cu diploma obtinuta in urma unui examen cu recunoastere internationala care sa demonstreze cunostintele lingvistice ale elevului.

Una din masurile din noua lege prevede integrarea copiilor de pana la 14 ani care nu au absolvit patru clase in programe de tip "a doua sansa", pentru a promova ciclul primar, care au posibilitatea de a studia inclusiv la forme de invatamant seral sau cu frecventa redusa.

Aceeasi masura se aplica si pentru programele care vizeaza ciclul gimnazial, dar cei inscrisi nu trebuie sa depaseasca cu peste 4 ani varsta corespunzatoare clasei din care fac parte.

Ce se schimba in educatie

• Invatamantul obligatoriu are 11 clase si urmatoarea structura: o clasa pregatitoare si clasele I- X (patru clase de scoala primara, patru ani de gimnaziu si doi ani de invatamant liceal sau profesional).
• Rectorul universitatii sau directorul scolii este persoana direct responsabila pentru calitatea educatiei furnizate in institutie.
• Elevii pot sa nu frecventeze orele de religie; icoanele in scoli raman interzise.
• Statul acorda 500 de euro la nasterea fiecarui copil pentru educatie, intr-un cont deschis la trezorerie; elevul beneficiaza de acesti bani de la varsta de 14 ani si ii poate folosi pentru a-si cumpara carti sau poate sa-si finanteze studiile.
• Elevii sau studentii cu rezultate exceptionale pot face doi ani de studii intr-unul singur, cu conditia ca acesti doi ani sa nu cuprinda anul terminal.
• Copiii cu varsta de pana la 14 ani care nu au absolvit invatamantul primar pot participa la programe de tip "a doua sansa", pentru a promova ciclul primar, inclusiv la forme de invatamant seral sau cu frecventa redusa; aceeasi masura se aplica si pentru ciclul gimnazial, cei inscrisi nu trebuie sa depaseasca cu peste 4 ani varsta corespunzatoare clasei.
• In cadrul examenului de bacalaureat se introduce o proba care vizeaza evaluarea competentelor digitale.
• Proba orala de limba straina de circulatie internationala de la bacalaureat poate fi echivalata cu diplome obtinute in urma unor examene cu recunoastere internationala care sa certifice competentele lingvistice ale elevului.
• Evaluarea prescolarilor care au urmat grupa pregatitoare pentru scoala se face de catre un profesor, care elaboreaza un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului.
• Elevii nu au voie sa organizeze greve sau sa participe la actiuni de protest care sa afecteze desfasurarea activitatii din invatamant sau care afecteaza frecventa la cursuri a acestora.
• Elevii cuprinsi in institutiile de stat sau private acreditate au gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera sau film, daca evenimentele sunt organizate de institutii publice.
• Examenul de licenta are 2 probe: una de evaluare a cunostintelor si una de prezentare si de sustinere a lucrarii de licenta sau a proiectului de diploma.
• Scolile si autoritatile locale pot organiza consortii scolare, care reprezinta parteneriate intre mai multe unitati de invatamant pentru cresterea eficientei resurselor si a oportunitatilor oferite elevilor.
• Un post national de televiziune si de radio este obligat sa difuzeze zilnic o emisiune cu caracter educational.
• Infiintarea bibliotecilor virtuale.
• La invatamantul postliceal se pot inscrie si absolventii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat.
• Elevii din ciclul primar au maxim 20 de ore pe saptamana, iar numarul orelor la gimnaziu nu poate depasi 30 pe saptamana.
• Un an de concediu platit la fiecare sapte ani de predare la catedra pentru conferentiarii si profesorii universitari care finalizeaza cercetari, tratate sau studii cuprinse in programele de cercetare ale universitatilor.
• Ramane in vigoare invatamantul de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta.