Stresul ucide creativitatea

Unul dintre exemplele clasice de creativitate in business este cel al companiei aeriene American Airlines, care, fiind nevoita sa reduca costurile in 1987, a inlaturat cate o maslina din toate salatele pe care le servea pasagerilor de la clasa intai. In felul acesta, a reusit sa faca economii de 40.000 de dolari intr-un an.

De cele mai multe ori, angajatii nu reusesc sa dea ce au mai bun atunci cand exista presiuni de reducere a costurilor sau schemei de personal.

Acesta este insa un exemplu fericit de strategie de reducere a costurilor. De cele mai multe ori, angajatii nu reusesc insa sa dea ce au mai bun atunci cand exista presiuni prea mari de reducere a costurilor sau schemei de personal. Pe scurt, cand te simti amenintat este putin probabil sa fii creativ si sa dai randament maxim.

"Faptul ca angajatii incep sa fie creativi cand pui biciul pe ei este un mit. Intr-o astfel de situatie ei pot doar sa fie disciplinati, iar numai cu disciplina nu se face performanta", afirma Costea Dumitrescu, senior partner si presedinte al companiei de training Ascendis, unul din cei mai mari jucatori de pe piata locala.

Eticheta de creativitate este pusa, de obicei, numai asupra celor care lucreaza in publicitate sau in domenii artistice, insa si in domenii aparent mai aride - cum sunt ingineria sau contabilitatea - angajatii pot fi creativi. In conditiile actuale, cei mai multi dintre manageri cer angajatilor sa fie inventivi cand vine vorba de reducerea costurilor. Totusi, avand in vedere ca anunturile de disponibilizari vin din toate partile, stresul poate ajunge pe fiecare dintre ei. Mai mult decat atat, presiunile venite din partea managementului, cu privire la cresterea performantei, a vanzarilor si a reducerii costurilor, scad semnificativ puterea de concentrare a angajatilor. Pe scurt, oamenii se tem sa nu isi piarda jobul si ramane prea putina energie pentru creativitate.

"Cultura noastra pune eticheta 'creati' pe sau numai pe ceea ce este 'out-of-the-box'. Si inginerii, si contabilii sunt creativi, de multe ori angajatii au acelasi nivel al energiei creative, este doar o forma diferita", spune Viorel Apetrei, senior trainer si managing partner al companiei de training MTW Romania.

Mai presus de toate, in conditiile actuale, creativitatea angajatilor se traduce in cresterea productivitatii si eficienta.  

"Creativitatea inseamna eficienta, adica a gasi, in timp util, solutii originale si personalizate, deci eficiente, la niste probleme punctuale. Din acest punct de vedere, stresul poate afecta destul de grav creativitatea, pentru ca afecteaza in primul rand comunicarea acelor probleme", este de parere Mihai Prisecaru, director general al Roddia, companie specializata in motivarea non-financiara.

In masura in care stresul este unul negativ, acesta poate ucide creativitatea, daca are de-a face cu presiunea sau grijile. Cu toate acestea, putem vorbi si de o forma pozitiva de stres care are de-a face cu motivarea sau dorinta.

"Stresul limiteaza. Creativitatea are nevoie de libertate pentru a excela, iar managerii sunt cei responsabili pentru cum performeaza angajatii. Ca manager trebuie sa te asiguri ca le dai angajatilor o cantitate corecta de lucru. Daca angajatii mei au prea mult de lucru, atunci nu sunt un bun manager", spune Paul Hughes, general manager la firma de design organizational Lava, din Amsterdam.

 

In mod evident, contextul economic impune o anumita rigoare a managementului, care se rasfrange si asupra angajatilor. Executivii vor ca oamenii sa fie mai buni, mai repede si, mai ales, inaintea celorlalti.

Stresul apare, de cele mai multe ori, in contextul unor proiecte complexe sau in cazul incarcarii exagerate, pe fondul lipsei clarificarii obiectivelor si a prioritatilor.

Cu toate acestea, exista metode prin care incarcatura emotionala negativa poate fi redusa. "O prima strategie este sa spargem proiectele complexe in actiuni mai mici, punctuale si sa stabilim deadline-uri pas cu pas, pentru fiecare actiune in parte. Apoi, ar fi util sa observam cu atentie, sa tinem un jurnal al lucrurilor care ne streseaza si sa indepartam treptat motivele care ne cauzeaza aceste probleme", explica Apetrei. 

Nu in ultimul rand, angajatii ar trebui sa fie realisti atunci cand isi asuma responsabilitatea pentru proiecte, atunci cand isi fac lista "to-do", cu lucrurile care trebuie facute. Este mai dificil la inceput, insa este bine ca angajatii sa invate sa spuna "nu" sau "nu pot in acest moment, pot sa termin saptamana viitoare".

Din punct de vedere managerial, se duce o batalie continua intre productivitate si inovatie. Cu toate acestea, inspiratia nu poate veni pur si simplu atunci cand angajatii sunt sub presiunea termenelor limita si a proiectelor la care lucreaza in acelasi timp.

Pe de alta parte, exista situatii in care, chiar daca muncesti 10 sau 20 de ore la rezolvarea unei probleme, solutia poate veni in doua minute.

"In mediul corporatist, supraincarcarea si stresul pot determina o spirala care ne stoarce de energie si, mai devreme sau mai tarziu, se va instala starea de 'burn-out'. Reversul medaliei, sau provocarea majora pentru manageri, este necesitatea pastrarii unor termene predictibile si armonizarea membrilor echipei care au valori si abordari diferite", spune Apetrei.

Pentru dezvoltarea unei echipe crea-tive, managerul trebuie sa construiasca un mediu de incredere, in care subordonatii sa poata schimba idei cu managementul, sa fie ascultati si rasplatiti pentru ideile lor. 

"Managerii trebuie sa identifice si sa aiba grija de angajatii cu un plus de creativitate, precum si sa dezvolte creativitatea echipei sau a companiei. Cei care au idei simt nevoia sa le impartaseasca si sa li se recunoasca aceste merite. Ignorarea ideilor, criticarea initiativelor genereaza dezamagire si stres pentru individul creativ", conchide Apetrei.

 

• Opt din zece respondenti au spus ca volumul de munca a crescut foarte mult in ultimele 12 luni, lucru care a ridicat nivelul de stres.
• Jumatate din cei chestionati s-au plans de faptul ca nivelul de motivare, energie si rezistenta al angajatilor a scazut.
• Mai putin de jumatate dintre angajati au cazut de acord asupra faptului ca volumul de munca in organizatie este rezonabil.
• O treime dintre respondenti spun ca organizatia a eliminat munca care aduce foarte putina valoare in companie sau munca inutila.