Fostele banci de investitii de pe Wall Street trebuie sa invete acum sa faca bani prin metode traditionale
Autor:
Ciprian Botea
22.03.2009
Dupa ce au renuntat la statutul de banci de investitii care le-a adus profituri de miliarde de dolari de-a lungul anilor, gigantii de pe Wall Street reusesc sa ramana pe plus si in conditiile dure care caracterizeaza piata in prezent.
Goldman Sachs, Morgan Stanley si JP Morgan castiga bani din credite corporatiste vazute in mod traditional drept neprofitabile si din intermedierea de tranzactii, la mai putin de un an dupa ce turbulentele financiare au eliminat de pe piata trei dintre competitorii lor.
Diferenta dintre ceea ce bancile platesc pentru a cumpara instrumente cu venit fix si ceea ce obtin in urma vanzarii acestora s-a dublat in ultimele sase luni, ajungand la 0,19%, potrivit datelor Bloomberg.
Firmele care ajuta corporatiile sa vanda pachete masive de actiuni cumpara acum astfel de participatii cu discounturi de trei ori mai mari decat in urma cu un an, in timp ce corporatiile sunt dispuse sa accepte costuri mai mari pentru creditele contractate.
In conditiile in care Wall Street-ul lasa in urma cel mai dificil an de la Marea Recesiune din anii '30 incoace, exista semnale ca noile activitati intreprinse de banci ar putea echilibra pierderile generate de reducerea activelor contabile si de reducerea activitatilor comerciale.
Firmele care au bani pentru a da cu imprumut percep comisioane mai mari, iar bancile de investitii care intermediaza tranzactii castiga mai mult din diferentele de pret. Investitii bancare traditionale - puse in umbra de tranzactiile cu proprietati si de instrumentele financiare structurate inainte de izbucnirea crizei - revin din nou in centrul atentiei.
"Unele companii castiga bani dintr-o serie de operatiuni privite anterior ca fiind neatractive si cu un nivel de profitabilitate scazut", a declarat John Colon, consultant in cadrul Greenwich Associates. "Oamenii isi economisesc lichiditatile, le folosesc mult mai prudent, de aceea in momentul in care sunt puse pe piata cei care beneficiaza de ele trebuie sa suporte costuri mai mari", a adaugat el.
Odata cu inceputul liberalizarii excesive a pietei financiare, in anii '70, s-a deschis usa unui numar din ce in ce mai mare de competitori, iar marjele de profit ale bancilor de investitii s-au redus. In acest context creditele corporatiste si intermedierea de tranzactii au devenit doua sectoare prea putin profitabile pentru a fi considerate atractive.
Acum, competitia a devenit mai putin acerba. Trei dintre marile banci de investitii de pe Wall Street - Bear Stearns, Lehman Brothers si Merrill Lynch - au disparut din peisaj in ultimul an. Companiile care au achizitionat activele acestora au concediat zeci de mii de angajati, iar institutii financiare de anvergura - precum UBS si Citigroup - au raportat pierderi de zeci de miliarde de dolari.
Pentru supravietuitori, printre care se numara Goldman Sachs, Morgan Stanley si JP Morgan, imprumuturile acordate companiilor si intermedierea de tranzactii au devenit din nou operatiuni generatoare de profit. Unul dintre motive este pretul. Diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare in cazul obligatiunilor de stat a crescut semnificativ in ultimele luni, ceea ce inseamna ca profitul obtinut pentru o tranzactie este unul important.
"Piata implica riscuri mult mai mari, ceea ce indreptateste firmele sa solicite prime de risc mai mari", spune Manny Labrinos, consultant in cadrul Nuveen Investment Management. Unul dintre riscurile la care se expun bancile de investitii care actioneaza pe o piata unde valoarea activelor contabile a fost redusa cu 900 mld. dolari de la declansarea crizei financiare incoace este reprezentat de majorarea brusca a costurilor imprumuturilor pe termen scurt.
Dobanda pentru imprumuturile interbancare de pe piata londoneza pe care bancile o percep pentru creditele cu scadenta la trei luni se mentinea la jumatatea lunii martie la nivelul de 1,33%, peste minimul de 1,08% inregistrat in ianuarie anul acesta.
William Larkin, manager de fonduri in cadrul Cabot Money Management, spune ca diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare devine evidenta in momentul in care vestile negative ajung pe piata. El a dat exemplul unor obligatiuni detinute de General Electric care se tranzactionau pe piata cu 79 de centi pentru un dolar in momentul in care a cerut catorva banci de investitii sa liciteze pentru ele. Pretul acestora a scazut pana la 76-77 de centi, iar Larkin spune ca in conditii normale scaderea s-ar fi oprit la 78,8 centi pentru un dolar.
Banca newyorkeza Goldman Sachs care a pierdut 61% din valoarea de piata anul trecut a revenit pe profit in primele doua luni din 2009, spune Guy Moszkowski, analist in cadrul Bank of America. El spune ca in momentul in care
s-a intalnit cu seful Goldman, Lloyd Blankfein, acesta din urma parea foarte increzator in capacitatea firmei sale de a beneficia de pe urma intermedierii de tranzactii.
Confruntandu-se cu o criza de incredere dupa prabusirea din septembrie a Lehman Brothers, Goldman Sachs si Morgan Stanley s-au transformat in holdinguri bancare, castigand accesul la o sursa importanta de finantare - depozitele clientilor. "Cu siguranta exista un avantaj in ceea ce priveste diferenta de pret pentru jucatorii care au ramas inca pe piata", a declarat Colm Kelleher, directorul financiar al Morgan Stanley. "Asistam la o crestere sustinuta a marjelor de profit", a adaugat acesta.
JP Morgan, Bank of America si Citigroup, cele mai mari banci americane dupa valoarea activelor detinute, spun ca au inceput anul acesta pe profit. Cel mai mare creditor britanic, Barclays, a anuntat, de asemenea, un "start puternic" in 2009. Mai mult, analistii estimeaza ca Goldman si Morgan Stanley care au raportat pierderi in ultimul trimestru din 2008 vor reveni pe profit inca din primul trimestru al lui 2009.
Bancile se confrunta cu o competitie tot mai relaxata si vad astfel o oportunitate de a majora costurile suportate de clienti pentru a-si maximiza profiturile sau cel putin pentru a se proteja impotriva pierderilor. In aceste conditii, creditele corporatiste, care au generat pierderi bancilor de investitii in ultimii ani, s-au intors la un nivel mai rational, spun executivii din domeniu.
"Profiturile obtinute din activitatea de creditare sunt semnificative, acestea fiind un rezultat al competitiei din ce in ce mai relaxate", a declarat David Trone, analist in cadrul Fox-Pitt Kellon. "Este o crestere evidenta a cotei de piata a jucatorilor care au supravietuit crizei", a adaugat el.
Peste 60% din companiile americane, asiatice si europene chestionate de Greenwich Associates au declarat ca sunt nevoite sa suporte costuri mai mari pentru creditele contractate de la bancile de investitii.
"Bancile chiar pretind rate care tin mai degraba de camatarie", a declarat Thomas Deas, vicepresedintele producatorului de chimicale FMC. "Acestea incearca sa obtina cei mai multi bani pe segmentul creditelor corporatiste", a adaugat el.
Deas spune ca, in situatia in care compania sa va avea nevoie de o extindere a liniei de creditare de care beneficiaza in acest moment, aceasta va fi nevoita sa suporte costuri de cateva ori mai mari. Bancherii i-au comunicat ca nu poate lua un credit pentru o perioada mai mare de trei ani si ca trebuie sa plateasca o dobanda cu 2% peste rata Libor, fata de 0,45%, cat plateste acum.
De asemenea, bancile obtin venituri semnificative din intermedierea de tranzactii cu pachete masive de actiuni. Pentru a se incadra in aceasta categorie o tranzactie trebuie sa valoreze peste 200.000 de dolari sau sa implice un pachet de cel putin 10.000 de actiuni.
Acum insa, companiile care vor sa-si vanda portofoliile de actiuni trebuie sa ofere bancilor de investitii discounturi semnificative pentru ca acestea sa se protejeze pe o piata extrem de volatila.