Conceptul de satanizare
Institutionalizarea propagandei politice in armata s-a realizat prin infiintarea, la ordinul ministrului de Razboi, a Directiei Superioare pentru Educatie Cultura si Propaganda la 8 mai 1945, dupa ce in septembrie 1944 oficiosul Partidului Comunist Roman, Scanteia, declansase campania pentru politizarea armatei sub lozinca "Armata sa fie a poporului".
Presa comunista (Romania libera, aparuta legal incepand din 24 august 1944, si Scanteia, din 21 septembrie 1944) a dat semnalul unei violente si fara limite demonizari a inamicului hitlerist si hortist pentru a transfera asupra acestuia intregul potential de antipatie si ostilitate al militarilor si opiniei publice romanesti, concentrat pana in acel moment asupra dusmanului bolsevic. In acest scop a fost difuzat manifestul Partidului Comunist Roman catre armata din septembrie 1944, in care se spunea: "Nici o mila pentru bestiile hitleristo-germane. Nici o mila pentru slugile lor, tradatorii legionari. Moarte cotropitorilor germani si slugilor lor unguresti care ne-au rapit Ardealul". In paralel cu transferul oprobiului public asupra germanilor, presa comunista a fortat - impotriva oricarei evidente - crearea si impunerea unei imagini de-a dreptul idilice asupra "camaraderiei si fratiei de arme romano-sovietice".
"Traiasca fratia de arme romano-sovietica. Armata romana, alaturi de glorioasa Armata Rosie, lupta pentru nimicirea hitlerismului cotropitor." Asa a fost conceputa lozinca ce insotea cu litere de-o schioapa ilustratia unei carti postale editata la inceputul anului 1945. Puterea comunista de la Rasarit nefiind inca prea bine instalata in tara romaneasca, prin inscrierea expresa a Ardealului - si nu a Romaniei - in aceasta compozitie, se urmarea compensarea sentimentului dureros al pierderii Basarabiei, reintrata sub ocupatie sovietica. Dinamica extraordinara a acestei ilustratii ar fi putut insa sa-l atentioneze pe un privitor mai atent asupra iminentei campanii propagandistice sovietice destinata atingerii unui obiectiv strategic, deosebit de dificil: transferul traditionalei antipatii, al resentimentelor istorice ale romanilor impotriva rusilor in general si a bolsevicilor in special, intr-o ura impotriva hitleristilor. Acestia s-au "bucurat" - mai mult chiar decat fusesera legionarii stigmatizati si haituiti in perioada antonesciana - de o intensa actiune de satanizare, de culpabilizare fara nici o limita din partea propagandei comuniste. Aceeasi propaganda comunist-cameleonica dirijata de Moscova se va dezlantui odata cu Razboiul rece, intr-o campanie la fel de nabadaios-dia-bolizanta impotriva "imperialistilor americani si britanici", cei cu care ciolovecii din Armata Rosie tocmai jucasera cazaciocul pe malurile Elbei.