Armata României are un buget de 8 mld. euro în 2024, din care 3 mld. pentru investiţii şi 5 mld. euro pentru funcţionare. Situaţia rămâne în continuare tensionată la graniţele României, fără şanse de a se rezolva în viitorul apropiat, iar România trebuie să se uite ce are în propria curte

♦ Bugetul MApN din 2024 este de 8 mld. euro, ceea ce înseamnă 2,3% din PIB-ul de 350 mld. euro.

Opt miliarde de euro este bugetul Ministerului Apărării Naţionale în 2024, în creştere faţă de anul trecut cu 25%, dar sub ţinta asumată verbal de 2,5% din PIB. Din cei 8 mld. euro însă, doar 3 mld. euro merg spre investiţii, şi 5 mld. euro merg spre funcţionare: salarii, pensii şi bunuri şi servicii, conform bugetului Armatei publicat de Ministerul de Finanţe.

La investiţiile din bugetul propriu, conform reprezentanţilor MApN, se adaugă investiţii din fonduri europene.

„Principalele obiective de investiţii în infrastructură sunt: infrastructură statică în cazarmă; infrastructură baze aeriane, infrastructură“. O atenţie deosebită se va acorda reducerii consumului de energie, inclusiv prin accesarea de finanţări din fonduri externe nerambursabile (programe operaţionale, PNRR) pentru eficientizarea energetică şi consolidarea clădirilor administrative aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale“, scriu reprezentanţii MApN în propunerea de buget care a fost înaintată Parlamentului şi ulterior aprobată de forul legislativ.

România alocă, de mai mulţi ani, peste 2% din PIB pentru apărare, însă în puţini ani bugetul a fost cheltuit. De când Rusia a atacat militar Ucraina, România şi-a luat angajamentul să aloce 2,5% din PIB cheltuielilor militare, pentru a dota Armata. Conform datelor de la Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), din 2,5% din PIB alocaţi în 2023, s-au cheltuit doar 2% din PIB-ul din 2023 (6,2 mld. euro), estimat de guvern la 320 mld. euro.