Colliers: Creşte interesul pentru logistică în sudul ţării şi sperăm să vedem acelaşi lucru şi în Moldova, odată cu dezvoltarea infrastructurii

Piaţa spaţiilor logistice şi industriale va continua să fie vedeta industriei de real estate din România în 2024, deşi cu o creştere la cote mai reduse faţă de ultimii doi ani, în condiţiile unei scăderi a atractivităţii pieţei locale din cauza majorării chiriilor, estimează consultanţii imobiliari de la Colliers România.

„Activitatea rămâne mai intensă decât acum cinci-şase ani. Anul trecut chiriile au crescut cu circa 16% faţă de anul anterior, iar cumulat pe ultimii doi ani vedem o creştere a chiriilor de 30% la depozitele prime”, a spus Silviu Pop, director al departamentului de Research la Colliers România.

România are un stoc subdimensionat al spaţiilor logistice şi industriale raportat la nevoile actuale ale economiei şi la investiţiile anunţate pentru perioada următoare, astfel că există mult loc pentru dezvoltare.

„Vestul ţării şi zona din jurul Bucureştiului sunt cele mai dinamice zone, dar vedem că apar şi destinaţii care până acum nu erau foarte populare, precum centrul ţării. Observăm, de asemenea, o creştere şi în sudul ţării şi sperăm să vedem acelaşi lucru şi în Moldova, odată cu dezvoltarea infrastructurii”, spune Victor Coşconel, head of Leasing Office and Industrial la Colliers.

Stocul de spaţii logistice şi industriale din România era, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2023, de aproape 7 milioane de metri pătraţi, cu o chirie medie de 4,5-5 euro pe metru pătrat. Spre comparaţie, Polonia avea, la acelaşi moment, un stoc de 30,6 milioane de metri pătraţi, Cehia – 11,4 mil. mp, Slovacia - 3,6 mil. mp, Ungaria – 5 mil. mp, Bulgaria – 1,3 mil. mp.

„Sunt perspective ca noi jucători să intre în România, iar dezvoltatori precum MLP sau P3, care o perioadă au stat în expectativă, au reluat investiţiile şi încep să construiască”, a mai sous Victor Coşconel.

Care sunt Top 10 previziuni pentru piaţa imobiliară din România în 2024 emise de Colliers:

• Anul 2024 se anunţă a fi unul promiţător pentru economia României şi, implicit, pentru piaţa imobiliară. Printre principalele motive de optimism se numără numeroasele şantiere cu  lucrări de infrastructură, intrările substanţiale de capital aşteptate prin intermediul fondurilor europene sau faptul că România începe să devină un hub regional de distribuţie şi producţie tot mai important, în special în sud-estul Europei. Cei aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri de mare viteză din ţară s-ar putea dubla, în condiţiile în care, în prezent, se execută aproximativ 800 de kilometri, urmând ca în curând să înceapă lucrările pe alte tronsoane
• Politica va fi în centrul atenţiei în acest an, românii fiind aşteptaţi la vot de patru ori. Nemaifiind alegeri începând cu 2025, se creează un context favorabil pentru reforme mai puţin populare, dar necesare.
• Piaţa de birouri va înregistra cele mai mici livrări din ultimele două decenii. Un singur proiect de anvergură, de circa 16.000 de metri pătraţi, ar putea fi livrat în acest an în Bucureşti, de exemplu, ceea ce face ca 2024 să fie cel mai slab cel puţin din 2004-2005 încoace, când piaţa de birouri se afla în faza incipientă
• Sectorul industrial şi logistic rămâne unul activ, mai ales în comparaţie cu nivelurile de dinainte de pandemie, deşi creşterea fără precedent a chiriilor, de peste 10% pe an, atât în 2022, cât şi în 2023, influenţează atractivitatea spaţiilor de depozitare din România pentru companiile internaţionale.
• Interes tot mai mare pentru proiectele mari, atât de sine stătătoare, cât şi integrate în proiecte mixte mari
• Creştere atât a cererii, cât şi a gradului de accesibilitate pentru piaţa rezidenţială
• O uşoară scădere a interesului investitorilor din piata terenurilor în 2023, ţinând cont de numărul de cereri noi înregistrare, iar această tendinţă va continua probabil şi în 2024, deoarece mulţi dezvoltatori au deja terenuri pentru dezvoltări viitoare
• Situaţia s-ar putea îmbunătăţi pe piaţa locală de investiţii, în condiţiile în care se aşteaptă ca Banca Centrală European şi Rezerva Federala a SUA sa înceapă să scadă dobânzile începând cu trimestrul al doilea, chiar dacă reducerile de dobânzi vor veni într-un ritm mult mai lent decât cel în care au crescut. Acest lucru înseamnă că cel puţin a doua jumătate a anului ar putea arăta ceva mai bine.