Tendinţe în industria alimentară şi în agrobusiness în 2024, anul în care conceptul „farm to fork“, regăsit peste tot în mediul rural din România, devine emblema industriei

♦ Pandemia a adus în prim-plan nevoia de localizare a producţiei, lanţurile de aprovizionare devin mai scurte, iar România are şansa reală să reducă deficitul uriaş din industria alimentară prin procesare locală, prin creşterea valorii adăugate ♦ Cartea pe care trebuie să o joace împreună agrobusinessul şi industria alimentară se leagă direct de statutul României de mare producător agricol şi de mic jucător în industria alimentară ♦ Corelarea celor două, cu mai multă implicare din partea lanţurilor internaţionale de retail, ar putea schimba faţa unui sector de 12 miliarde de euro în prezent. 

Cinci tendinţe în industria alimentară

1. Megaten­din­ţă: conceptul „farm to fork“ al UE câştigă teren şi se regă­seş­te tot mai des în strategiile şi comunicările com­paniilor din Româ­nia. Acesta a fost in­­trodusă în „bu­cătăriile“ firme­lor româneşti, înce­pând de la cele de talie mare, precum Transavia, unul dintre cei mai importanţi jucători din indus­tria cărnii, care afirmă că produsele sale sunt create 100% în Româ­nia, „de la bob la furculiţă“, şi conti­nuând cu companiile mai mici, pre­cum Com­ple­xul Turistic Păs­tră­văria Albota, care îşi pro­movează produsele ca fiind „de la fermă la farfurie“.

2. În 2024, totul e despre revenirea la rădăcini. Termenul de newstalgia, ce sugerează că vechiul devine nou, îşi face loc în vocabularul nostru, indiferent dacă suntem pregătiţi sau nu. În Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară, apar tot mai multe resturante care reinterpretează mâncarea românească. De asemenea, unele companii fac colaborări pentru a crea produse noi, comune, care au la bază un ingredient sau un produs tradiţional consacrat.